Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Duisburg-Essen (UDE) din vestul Germaniei a descoperit o genă care scade cu 35% riscul de deces cauzat de COVID-19, informează DPA.
Studiul a monitorizat 1.570 de pacienţi care au fost diagnosticaţi cu noul coronavirus între 11 martie 2020 şi 30 iunie 2021, au precizat luni reprezentanţii universităţii germane.
Gena ar fi prezentă în aproape 10% din populația Europei
Dintre participanţii la studiu, 205 (13%) au prezentat doar simptome uşoare, 760 (48%) au fost internaţi în spitale, iar 292 (19%) au fost internaţi în secţii de terapie intensivă. O cincime (20%) dintre pacienţii monitorizaţi în cadrul acestui studiu au murit (313).
Gena care a făcut ca rezultatul fatal al bolii să fie mai puţin probabil se numeşte GNB3 TT, o variantă pe care aproximativ 10% din populaţia Europei ar avea-o.
GNB3 este o genă care decodează aşa-numitele proteine G, importante pentru mai multe procese din organism. Gena GNB3 „cauzează o activare a celulelor imunitare”, a explicat unul dintre autorii studiului, Birte Mohlendick.
Această reacţie mai rapidă a sistemului imunitar „ar putea să explice motivul pentru care riscul de deces este atât de mult redus în cazul oamenilor care deţin această genă”, a adăugat cercetătoarea germană.
Autorii studiului au ajuns totodată la concluzia că faptul de a fi tânăr şi absenţa unor boli preexistente, precum diabetul, îmbunătăţesc considerabil şansele unei persoane de a supravieţui infecţiei COVID-19.
Noua variantă Omicron, care a apărut în toamna anului 2021, nu a fost inclusă în acest studiu, ce a fost publicat în revista Frontiers in Genetics.
Trei tipuri de long-COVID
Un alt studiu, de această dată din Marea Britanie, arată că există trei ”tipuri” diferite de COVID-19 lung. Experţi de la King’s College din Londra au declarat că ar exista trei „subtipuri” ale COVID-19, fiecare cu propriul set de simptome.
Primul îi include pe indivizii cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, gândire înceţoşată şi dureri de cap – întâlnite cel mai frecvent în rândul celor care s-au infectat la momentul la care tulpinile dominante erau alfa şi delta.
Al doilea grup include pacienţi cu simptome respiratorii, inclusiv durere în piept şi dificultăţi de respiraţie. Aceste simptome au fost mai frecvente în rândul celor infectaţi în timpul primului val de coronavirus.
Pacienţii din ultimul grup se confruntă cu o gamă variată de simptome, inclusiv palpitaţii cardiace, dureri musculare şi schimbări la nivelul pielii şi părului, potrivit King’s College.