O idee controversată la Skopje. Rubrici pentru „etnie” și „religie” în documentul de identitate – acesta este noul subiect controversat în Macedonia de Nord, cu câteva luni înainte de primul recensământ din ultimele două decenii, care poate contura o realitate etnică radical diferită de cea de până acum.

Patru parlamentari de la Besa, un partid albanez criticat încă de la înființare pentru legăturile sale cu autoritățile turcești, au propus o astfel de modificare încă de anul trecut.

Proiectele de modificare a legii cu privire la documentele personale sunt pe ordinea de zi a parlamentului și provoacă dispute în țară și reacții îngrijorătoare în străinătate.

O idee controversată la Skopje. Experiență proastă privind diviziunile

Nu există o astfel de practică în nicio țară din Uniunea Europeană, arată DNEVNIK.

Partidele albaneze sunt de acord; opoziția VMRO-DPMNE admite că poate susține așa ceva, dar fie împotriva unui amendament imposibil de acceptat, fie după un sondaj în rândul cetățenilor; social-democrații de la guvernare au auzit critici pe această temă de la Uniunea Europeană și de la ONG-uri.

Experiența macedoneană cu privire la diviziunea religioasă și etnică a fost marcată de tensiunile dintre macedoneni și albanezi în 2001, care aproape că s-a transformat într-un război civil.

În urmă cu câțiva ani, o modificare propusă a legislației lingvistice și a așa-numitei „platforme de la Tirana” a dus la o criză politică și apoi, prin alegerea unui etnic albanez ca președinte al parlamentului, la ciocniri în parlament pe 27 aprilie 2017 .

Și scânteile s-au aprins între unele partide din cauza recensământului care urmează. În acest sens, din 2002, albanezii reprezintă un sfert din populație; zece ani mai târziu, recensământul a eșuat din cauza unor dispute interne.

Prim-ministrul Zoran Zaev a reacționat ambiguu

Astăzi, unii experți așteaptă ca populația macedoneană să fie cu mult sub cele două milioane înregistrate la începutul mileniului, iar unii cred că albanezii vor depăși cu mult 25%, în timp ce alții cred că sunt mai puțini, deoarece mulți au emigrat în UE.

Cu toate acestea, propunerea este discutată serios în spațiul public macedonean, chiar dacă nuanțat. Prim-ministrul Zoran Zaev a reacționat ambiguu la această problemă – inițial a susținut ideea.

Apoi, opoziția l-a atacat, pentru că a dat înapoi – liderul acesteia, Hristian Mickoski, l-a acuzat că și-a schimbat poziția și că din cauza lui „nu vom avea „macedoneni” în cărțile de identitate”.

Potrivit VMRO-DPMNE, cetățenii trebuie să-și exprime opinia și acest lucru trebuie să fie determinant în acțiunile deputaților.

Opoziția admite posibilitatea de a spune „da” amendamentelor, dar numai dacă cuvântul „Nord” va fi eliminat din viitoarele cărți de identitate în numele statului (acest lucru nu este posibil, deoarece ar fi o lovitură pentru Tratatul Prespa).

Dialogul este deschis, dar „ne vom conforma cu UE”

Zaev, însă, în timp ce încearcă să nu-și enerveze partenerii de coaliție (partidul albanez DUI, de unde provine ministrul de externe Bujar Osmani), este prudent în acest moment, mai ales după criticile UE și ale ONG-urilor.

Deși fiecare țară din Uniune soluționează în prezent singură problema, trimisul UE în țară, David Gere, a precizat că un regulament care interzice schimbul de date privind apartenența rasială, etnică, politică și religioasă va intra în vigoare în august.

Skopje, a spus el, ar trebui să țină cont de acest lucru, deoarece se așteaptă să înceapă discuțiile cu Uniunea.

Potrivit lui Zaev, acest lucru înseamnă că, deși ar trebui salutată dorința, atât a opoziției, cât și a celorlalte partide de a fi consultate pe această temă, „în calitate de candidat pentru aderarea la UE, întotdeauna e obligatorie armonizarea legislației noastre”.

Avertismentul Comitetului de la Helsinki

„Dialogul este deschis…aici sunt ambasadorii statelor membre și delegația europeană pentru a ne ajuta și pentru ca toți împreună să găsim o soluție care să se potrivească unei Republici multietnice a Macedoniei de Nord”.

Președintele Stevo Pendarovski a avertizat că, deși în acordul dintre guvern și parlament nu sunt multe argumente împotriva unei astfel de modificări a legii și a faptului că el credea că nu vor exista consecințe negative, el nu susține personal ideea.

„Nu există niciun stat democratic în lume în care să existe o afiliere etnică sau religioasă (în cartea de identitate-n.red.)”.

Comitetul de la Helsinki a avertizat că o astfel de mișcare ar fi o lovitură pentru încercările de formare a naționalismul civic.