Grecia importă 98% din petrolul și 100% din gazul natural pe care îl consumă, iar Turcia importă 95,7% din petrolul și 100% din gazul natural pe care îl consumă. Ca urmare a dependenței lor energetice ridicate, ambele țări au făcut din problemele legate de aprovizionarea cu energie un element cheie al politicii lor externe, având ca scop încheierea de parteneriate și alianțe în zona geografică extinsă, potrivit kathimerini.gr

Resurse energetice care să răspundă nevoilor sale în continuă creștere

Pentru a-şi asigura resurse energetice care să răspundă nevoilor sale în continuă creștere, Turcia a reușit, în ultimii 20 de ani, printr-o rețea extinsă de conducte de petrol și gaze pe care le-a construit, să fie interconectată cu toate țările producătoare din jur și să se prezintă ca principalul hub de energie al regiunii extinse.

Grecia depinde astăzi, chiar dacă într-o măsură limitată, de Turcia, prin intermediul căreia importă gaze naturale și energie electrică. În baza unor acorduri guvernamentale încheiate cu Turcia, Grecia primeşte prin conductele turceşti 17% din gazul natural pe care îl consumă (0,7 miliarde de metri cubi de gaz pe an).

Însă în ultimii ani, rutele de aprovizionare cu energie au fost reorganizate, crescând rolul Turciei. Toate gazele naturale ce vor fi transportate prin conducte către Grecia, dar și țările din sud-estul Europei, în viitorul apropiat și îndepărtat vor tranzita Turcia. Coridorul de sud (TANAP / TAP) va transporta prin Turcia, traversând Grecia și Albania, inițial, 10 miliarde de metri cubi gaz pe an, urmând ca apoi capacitatea să crească la 20 de miliarde de metri cubi de gaz.

În ceea ce privește aprovizionarea țărilor din Balcanii de Est (România, Bulgaria, Grecia), odată cu expirarea acordului privind tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina, gazul va fi transportat prin conducta TurkStream. Această nouă conductă va transporta 15,5 miliarde de metri cubi pentru a acoperi nevoile Turciei, înlocuind gazul furnizat de Turcia prin Trans Balkan, și încă 15,5 miliarde de metri cubi pentru exporturile către piețele europene în a doua fază, precum și alte 31 miliarde de metri cubi de gaz în faza a treia.

Această reorganizare a rutelor de transport al gazelor va crește după 2021 dependența Greciei de gazul livrat prin Turcia, de la 17% astăzi, la aproape la 80%, dar și dependența energetică a Europei faţă de Turcia.

Pe lângă faptul că se dezvoltă ca un hub energetic în regiunea extinsă, cu obiectivul strategic de a-şi maximiza poziția geopolitică, Turcia aspiră să-și asigure propriile zăcăminte de hidrocarburi, ridicând pretenţii în Marea Egee și faţă de Cipru, dar și faţă de Siria și Irak.

În domeniul energiei electrice, Grecia este conectată cu Turcia printr-un interconector electric de 400 kV. Linia interconectoare a fost construită în conformitate cu Protocolul de schimb de energie electrică între cele două țări, semnat la Ankara în iulie 2007. În contextul dezvoltării de noi interconectări între sistemul european și cel turc, în decembrie 2017, operatorii din Grecia, Bulgaria și Turcia au decis să construiască o altă interconexiune, Turcia-Bulgaria, cu puterea de 400 kV, precum şi una cu Grecia, a cărei construcţie va începe în 2021, cu un orizont de finalizare în anul 2022.