intreprinzatorul Costica Necula din Piatra Neamt a cumparat i data de 16 februarie a.c. doua familii de struti. Factorul determinant al acestei investitii a fost articolul despre cresterea strutilor aparut i luna ianuarie a.c. i saptaminalul Capital.Costica Necula, stie de citiva ani, multe despre afacerile cu cresterea strutilor. Dupa ce a citit articolul din Capital, s-a urcat i masina si a ajuns la ferma de struti a doctorului veterinar Vasile Belibou, din Slobozia, judetul Arges. El a deveni
intreprinzatorul Costica Necula din Piatra Neamt a cumparat i data de 16 februarie a.c. doua familii de struti. Factorul determinant al acestei investitii a fost articolul despre cresterea strutilor aparut i luna ianuarie a.c. i saptaminalul Capital.
Costica Necula, stie de citiva ani, multe despre afacerile cu cresterea strutilor. Dupa ce a citit articolul din Capital, s-a urcat i masina si a ajuns la ferma de struti a doctorului veterinar Vasile Belibou, din Slobozia, judetul Arges. El a devenit proprietarul a doua familii de struti adulti, importati din Ungaria, iar i scurt timp urmeaza sa-i soseasca si un incubator. Incluzind si cheltuielile pentru amenajarea tarcurilor, Costica Necula a investit i total suma de 600 milioane de lei. De asemenea, i cursul acestui an, fermierul nemtean isi va mai popula ferma cu ica 15 pui de struti.
Primii struti adusi i Rominia au fost importati din Olanda de catre Fila Istvan din Remetea, judetul Bihor, i luna decembrie 1996. in anul 1998, Fila Istvan a realizat i ferma proprie primele oua si primii pui. in prezent, dispune de trei familii de struti reproducatori si i acest an preconizeaza sa aiba itre 200 si 300 de pui.
in anul 1997, Vasile Belibou a importat o familie de struti din Ungaria, i 1998 a obtinut primele oua si primii pui, iar i prezent are trei familii de struti reproducatori si alte doua familii urmeaza sa ajunga la maturitate. Mindria fermei de struti de la ferma din Slobozia (judetul Arges) este isa masculul Johnny, i virsta de sase ani, care cintareste 180 de kilograme.
Tot din 1997 au demarat activitatea de crestere a strutilor la ferma de la Ilieni-Sf. Gheorghe tinerii crescatori Gyorgy Muntyan si Vitalyos Balazs, i prezent ferma lor avind un numar de 11 familii reproducatoare.
Puii de strut vor fi dotati cu cite un microcip
Din anul 1999, Liviu Baciu, patronul firmei Cibin SRL din Sacele, a iceput popularea unei ferme de struti, la ora actuala la Sacele existind un numar de 64 de pasari, din care trei familii reproducatoare si 55 de struti cu virste de sub un an.
Marian Dumitrache din Barcanesti, judetul Prahova a demarat aceasta afacere pornind de la o problema de sanatate. Suferea de hepatita si medicul i-a recomandat sa consume carne de strut. La ora actuala la ferma de la Barcanesti se afla zece pasari, din care o familie reproducatoare, doua familii cu virste sub un an si o femela de doi ani. Marian Dumitrache vrea sa ajunga sa aiba la ferma sa cinci familii reproducatoare.
Nicolae Lazar, patronul unui complex turistic de la Danes-Sighisoara, a adus la firma sa doua familii de struti adulti si urmeaza sa-i soseasca i cel mai scurt timp si instalatia de incubatie. De altfel, i restaurantul sau sunt servite preparate de bucatarie pregatite din carne de strut. Exista mai multi itreprinzatori care au cel mult doua familii de struti. Adrian Miclaus din Sibiu a creat chiar si un site: www.struti.8m.com.
„in hrana nu trebuie puse boabe umede, pentru ca exista pericolul infectarii cu diferite mucegaiuri a aparatului respirator al pasarilor”, explica Vitalyos Balazs.
„intr-o ferma de reproductie, alaturi de materialul genetic mai sunt necesare un incubator, care i functie de marime costa itre 8.000 si 11.000 DM, un ecloziomator care costa circa 2.500 DM si un deumidificator care are pretul de 1.800 DM. Oul de strut trebuie introdus i procesul de incubatie i termen de 2-7 zile de la ouare. Trebuie stiut ca primele si ultimele 5-10 oua din cadrul unui sezon de ouare nu se folosesc la incubatie. Perioada critica pentru puii de strut, cind acestia sunt expusi riscurilor, este pina la virsta de patru-cinci luni”, spune Vasile Belibou. Vasile Belibou afirma ca este foarte riscant transportul puilor cu virsta sub patru luni la distante mari. Organismul acestora fiind i proces de formare si avind si o sensibilitate ridicata, din cauza factorilor fizici necorespunzatori si a stresului, puii pot fi pierduti sau total compromisi pentru evolutia lor viitoare.
De asemenea, este necesara organizarea activitatii de cartagrafiere pentru individualizarea si maturizarea fiecarui exemplar i parte, acest lucru fiind necesar pentru a se evita pericolul icrucisarii strutilor provenind din aceleasi familii.
in cazul i care fermierul nu detine instalatia de incubatie, poate apela la serviciile celei mai apropiate ferme de reproductie. in aceasta situatie, transportul oualor, trebuie facut i conditii speciale pentru a fi evitate socurile mecanice si termice. Prin efortul comun al mai multor crescatori, se vor achizitiona lazi speciale pentru transportul oualor de strut. Pe baza experimentelor si observatiilor asupra cazurilor de imbolnaviri si a incidentelor constatate, va fi itocmita o patologie a strutilor. in vederea unei rapide diagnosticari si interventii medicale i cel mai scurt timp, vor fi achizitionate si ecografe pentru struti. Mai trebuie spus ca este foarte periculoasa migratia necontrolata a puilor de strut de la un proprietar la altul, i acest sens o alta prioritate fiind marcarea fiecarei pasari cu cite un microcip computerizat de identificare.
Un abator specializat ar aduce venituri mai mari
Crescatorii de struti isi propun sa-si unifice eforturile pentru cresterea numarului de firme si de pasari, sa fie creat un fond genetic ialt productiv, respectiv strutul african de talie mare. Daca se va ajunge la un volum corespunzator de efective destinate sacrificarii, este posibil ca itr-un an de zile i Rominia sa fie construit un abator specializat i sacrificarea strutilor, dotat conform standardelor Comunitatii Europene. Prin sacrificarea strutilor i Rominia s-ar putea realiza o mai eficienta valorificare a acestora, respectiv a penelor, pielii si a grasimii, lucru care nu este posibil prin exportul strutilor i viu. Gyorgy Muntyan ne-a declarat: „Prin eforturile crescatorilor de struti, printr-un nivel ialt de productivitate, calitate si cu un pret competitiv, speram sa putem exporta carne de strut produsa i Rominia pe piata Comunitatii Europene”.