Pentru a împiedica creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și a alimentelor, SUA au fost nevoite să slăbească răspunsul împotriva lui Vladimir Putin pe calea sancțiunilor.
Statele Unite și aliații săi europeni au ripostat împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, impunând o rundă de sancțiuni economice drastice, pedepsind cele mai mari bănci ale Rusiei, marile companii de stat și oligarhii bogați, luând în același timp măsuri pentru a stopa exporturile de tehnologie militară și abilitatea guvernului de la Moscova de a vinde bonduri pe piața primară și pe cea secundară. Măsurile par să zdruncine piața financiară din Rusia – stocurile s-au micșorat cu aproximativ 20% de la începutul invaziei, în timp ce valoarea rublei a scăzut. Deși este un efort, în ansamblu, impresionant, sancțiunile au și o slăbiciune flagrantă: ele ocolesc în mare parte sectoarele energetic și agricol, extrem de importante Rusiei, fiind practic coloana vertebrală a întregii sale economii.
Aliații NATO au ales să lase aceste domenii deoparte pentru a diminua impactul sancțiunilor asupra consumatorilor occidentali. Această nevoie – determinată în special de consumatorii germani, dar și de temerile administrației Biden că intensitatea măsurilor vor duce la creșterea prețului la gaze naturale și benzinei și va alimenta inflația – a forțat Departamentul de Trezorerie al SUA să facă o derogare în ceea ce, de altfel, ar fi fost o formă eficientă de represalii financiare.
SINGURA REGULĂ PENTRU O SANCȚIUNE EFICIENTĂ
Înainte de a examina mai amănunțit ultimele măsuri ale Trezoreriei Americane, ar trebui să știm mai întâi modul în care funcționează, în general, acestea.
În mod normal, activitatea de comerț este profitabilă pentru ambele părți ale unei tranzacții, deoarece fiecare primește ceva care este mai valoros decât ceea ce oferă. Acest lucru este cunoscut sub numele de surplus de consum – dacă cumpărați ceva care vă place la un preț favorabil, sau surplus de producător – dacă vindeți ceva pentru profit.
Dacă impuneți sancțiuni, sacrificați o parte din propriul surplus pentru a elimina surplusul țintei. Nu este neapărat o mare afacere, dar poate fi mai puțin costisitor decât o intervenție militară.
Dacă sancțiunile sunt eficiente sau nu, depinde în mare măsură de cine este afectat mai mult. Un factor important este cât de mult spațiu poți avea pentru a primi o asemenea lovitură. Statele Unite și aliații săi europeni sunt substanțial mai bogați decât Rusia – chiar dacă se iau în considerare nivelurile scăzute ale prețurilor interne ale Rusiei, PIB-ul pe cap de locuitor al Federației Ruse este mai puțin de jumătate din cel al SUA.
Un alt factor al eficienței unor sancțiuni este cine primește lovitura cea mai mare. Nu există nici o garanție că producătorii și consumatorii împart surplusul în mod egal la orice tranzacție. De exemplu, dacă ai o durere de cap și cumperi Panadol de la singura farmacie deschisă lângă tine, probabil că ai nevoie de acest schimb mult mai mult decât a avut farmacia. Dar, alteori, s-ar putea să ai o mulțime de opțiuni ca și consumator și să descoperi că vânzătorii au nevoie de tine mult mai mult decât ai nevoie tu de ei.
Tehnica de a crea sancțiuni dure este, prin urmare, să-ți dai seama ce restricții sunt mai dureroase pentru ținta ta decât sunt pentru tine. Aceasta este de fapt agenda declarată a Casei Albe, secretarul de stat Antony Blinken afirmând, săptămâna trecută, într-un interviu la CBS News: „Ceea ce facem în general este să ne asigurăm că provocăm durere maximă Rusiei… în timp ce minimizăm orice durere pentru noi.”
DE CE SANCȚIUNILE AR PUTEA FI VALABILE NUMAI ÎN TEORIE
Acum, cel puțin în teorie, SUA au o armă teribilă pentru sancțiuni prin sistemul financiar american. Acesta are o putere nimicitoare - cel puțin atunci când acționează la unison cu politicile guvernului, din cauza statutului dolarului ca monedă implicită pentru decontarea multor tipuri de tranzacții.
În general, o mulțime de servicii bancare de bază sunt competitive și cu costuri reduse. Dar, dacă te-ai trezi dintr-o dată fără acces la serviciile bancare, ai avea rapid multe probleme. Ai nevoie de servicii bancare mai mult decât au ele de tine. Așadar, banca este un loc perfect pentru a provoca un tip de lovitură asimetrică care constituie o sancțiune exemplară.
Cum funcționează acest lucru în contextul sancționării Rusiei? Un instrument promițător este limitarea accesului la ceva numit banca corespondent. Serviciul bancar corespondent este extrem de important pentru accesul la piețele globale.
Deoarece dolarul este cea mai importantă monedă din lume, cea mai mare parte a sectorului bancar corespondent se află în SUA și funcționează în dolari.
Acesta este serviciul pe care Oficiul Trezoreriei SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) îl va refuza băncii rusești Sberbank, cea mai mare instituție financiară din Rusia. Trezoreria a publicat joia trecută un document care descrie acțiunile pe care le-a întreprins până acum în privința sancțiunilor. Și anume:
“În termen de 30 de zile, OFAC va solicita tuturor instituțiilor financiare din SUA să închidă orice corespondent Sberbank sau conturi plătibile și să respingă orice tranzacție viitoare care implică Sberbank sau filialele sale financiare străine. Plățile pe care Sberbank încearcă să le proceseze în dolari americani pentru clienții săi – cu exemple variind de la tehnologie până la transport – vor fi întrerupte și respinse odată ce plata ajunge la o instituție financiară din SUA”.
Și totuși, chiar dacă rețeaua bancară corespondentă nu este o sursă uriașă de bogăție pentru Statele Unite, este evident extraordinar de importantă pentru companiile care se angajează în orice fel de comerț internațional. Este, în esență, o cheie ascunsă pentru piețele internaționale.
Deci, teoretic, această cheie este un model perfect pentru măsuri financiare de mare eficacitate și extrem de dureroase.
Dar, există ….
MAREA BUCLĂ
Federația Rusă accesează sistemul bancar internațional folosindu-l în mare parte pentru a tranzacționa energie sau materie primă pentru producerea energiei. Iar Washingtonul, în acest caz, a fost foarte clar: nu vrea să pună în pericol piețele internaționale de energie.
„Ne-am stabilit în mod intenționat sancțiunile pentru a avea un impact sever asupra economiei ruse, minimizând în același timp costurile pentru SUA, precum și pentru aliații și partenerii săi”, a declarat Daleep Singh, consilier adjunct pentru securitate națională și director adjunct al Consiliului Economic Național într-o conferință de presă de joia trecută. „Pentru a fi clar, sancțiunile noastre nu sunt concepute pentru a perturba fluxul actual de energie din Rusia către lume”, a adăugat el.
Drept urmare, Trezoreria a fost obligată să introducă o buclă în rețeaua financiară așa cum de altfel o descrie chiar documentul Trezoreriei: „Pentru a se asigura că aceste sancțiuni și interdicții au un impact asupra țintelor vizate și pentru a minimiza consecințele nedorite asupra terților, OFAC a eliberat mai multe licențe generale în legătură cu aceste acțiuni. În particular, plățile pentru energie sunt de la producător la consumator. Pachetul de sancțiuni și licențe a fost conceput pentru a ține seama de provocările prețurilor ridicate la energie impuse cetățenilor obișnuiți și nu împiedică băncile să proceseze plățile pentru aceștia”.
Mai exact, OFAC a emis opt licențe generale care autorizează anumite tranzacții legate de:
– organizații si entități internaționale;
– mărfuri agricole și medicale și produse pentru pandemia COVID-19;
– survol și aterizări de urgență;
– energie;
– tranzacții cu datorii sau capitaluri proprii;
– contracte derivate;
– lichidarea tranzacțiilor care implică anumite persoane blocate; și
– respingerea tranzacțiilor care implică anumite persoane blocate.
În acest fel, domeniile agricol și energetic, o imensă parte a comerțului Rusiei are licențe care o pot ajuta la ocolirea blocadei financiare. Iar domeniul de aplicare al acestor licențe este mare. De exemplu, iată licența generală 8, care gestionează energia: “În sensul acestei licențe generale, termenul „legat de energie” înseamnă extracția, producerea, rafinarea, lichefierea, gazeificarea, regazificarea, conversia, îmbogățirea, fabricarea, transportul sau achiziționarea de petrol, inclusiv țiței, uleiuri, lichide din gaze naturale, produse petroliere, gaze naturale sau alte produse capabile să producă energie cum ar fi cărbunele, lemnul sau produsele agricole utilizate pentru fabricarea biocombustibililor sau uraniul sub orice formă, precum și dezvoltarea, producția, generarea, transmiterea sau schimbul de energie prin orice mijloace, inclusiv surse de energie nucleară, termică și regenerabilă”.
Conform răspunsurilor date de Trezoreria Americană, băncile rusești pot tranzacționa prin instituțiile financiare din SUA cu condiția ca acestea să fie autorizate în baza licenței generale (practic, dacă spun că tranzacția se referă la energie), iar plățile se fac indirect, printr-o bancă nesancționată. (documentul Trezoreriei Americane-https://home.treasury.gov/policy-issues/financial-sanctions/faq/added/2022-02-24 oferă chiar diagrame pentru a explica cum se pot face tranzacții către și dinspre Rusia în conformitate cu aceste reguli-https://home.treasury.gov/policy-issues/financial-sanctions/faqs/978).
În mod evident, aici, există un compromis politic făcut pentru a proteja consumatorii occidentali. După cum scria și Matt Zeitlin, cunoscut analist economic și financiar, a existat de la bun început o tensiune între nevoia de a proteja consumatorii de energie și nevoia unui răspuns la incursiunea rusă în Ucraina. Președintele Biden are de-a face cu o narațiune tulburătoare în jurul inflației, în special a prețurilor la gaze, și de curând la pompă, ceea ce îl fac, din păcate, mai dependent de sănătatea pieței globale a gazului și a petrolului decât și-ar dori.