Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC) a inaintat o nota Comisiei de cultura a Camerei Deputatilor, referitoare la art. 15 (litera g) din proiectul Legii Cinematografiei, care stabileste o contributie de 5% din veniturile realizate lunar de agentii economici, prin incasarea unei taxe de abonament pentru receptia de programe de televiziune prin cablu. Potrivit ACC, in cazul mentinerii in lege, aceasta ar fi o taxa unica in Europa in acest domeniu, pentru cinematografie. Rezultatele acestei pre
Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC) a inaintat o nota Comisiei de cultura a Camerei Deputatilor, referitoare la art. 15 (litera g) din proiectul Legii Cinematografiei, care stabileste o contributie de 5% din veniturile realizate lunar de agentii economici, prin incasarea unei taxe de abonament pentru receptia de programe de televiziune prin cablu. Potrivit ACC, in cazul mentinerii in lege, aceasta ar fi o taxa unica in Europa in acest domeniu, pentru cinematografie. Rezultatele acestei prevederi vor fi cresterea abonamentului la cablu si scaderea interesului investitorilor straini pentru un domeniu incarcat de prea multe taxe (vezi si proiectata taxa locala pe televiziune prin cablu).
Proiectul de lege a cinematografiei nr. 93/2001 a fost initiat de senatorul Sergiu Nicolaescu. Documentul stabileste infiintarea si functionarea Centrului National al Cinematografiei, sub controlul Parlamentului prin comisiile de specialitate, infiintarea unui Colegiu consultativ al cinematografiei si finantarea activitatilor din aceasta industrie.
Capitolul IV al proiectului, ce include prevederi legate de sursele de finantare ale Fondului cinematografic, este de asteptat sa provoace cele mai aprinse dezbateri, dat fiind faptul ca acesta contine prevederile care vizeaza colectarea unor taxe din industriile de publicitate si televiziune prin cablu. La Fondul Cinematografic se vor mai adauga 3% din pretul minutelor de publicitate vandute de televiziunile publice si private, inclusiv in cazul barterelor, 3% din minutele incluse in productiile achizitionate ca atare (cu minute de publicitate incluse) si 3% din minutele de publicitate realizate de operatorii prin cablu care au licenta de tip C, care le permite realizarea de productii proprii. Alimentarea FCN se mai face si printr-o taxa de 3% din abonamentul lunar pentru programele de televiziune care contin filme in procentaj de peste 60% din totalul timpului de emisie. Cel mai la indemana exemplu este programul pay-tv HBO, dar si programul Hallmark.
Pavel Stantchev, directorul general al HBO Romania, aminteste de o zicala franceza, care spune ca „taxa ucide taxa”. El intelege ca industria cinematografica nationala are nevoie de sprijin, dar este de parere ca, inainte de a cere noi taxe diferitelor medii, „ar trebui sa ne asiguram ca acestea pot supravietui, pentru ca in caz contrar, foarte curand nu vom mai avea cui sa solicitam aceste taxe.” Stantchev crede ca, mai intai, statul roman ar trebui sa asigure securitatea retelelor de cablu TV si, de exemplu, dupa intrarea in vigoare a legii pentru ratificarea conventiilor europene privind accesul conditionat, se va putea discuta despre sustinerea cinematografiei romanesti prin astfel de taxe.
Instituirea taxei de 3% ar insemna ca HBO sa alimenteze anual Fondul Cinematografic cu peste 200.000 de dolari. (Calculul este estimativ, bazat pe numarul de 170.000 de abonati HBO, in ianuarie 2002.)
Radu Petric, presedintele ACC, afirma ca taxa de 5% pentru cablu nu are referinta in alte tari. „La ora asta nimeni in lume nu are o taxa pentru finantarea productiei nationale de filme, impusa pe transportator, cum este cablul. La Camera Deputatilor va fi, fara indoiala, o lupta „corp la corp” pe tema Legii cinematografiei”, a spus Petric. Un calcul estimativ arata ca Fondul cinematografic ar beneficia anual, de pe urma taxei de 5% impusa industriei de cablu TV, de aproximativ 6,3 milioane de dolari.
Si industria de publicitate are rezerve serioase fata de finantarea FCN. Taxarea nu este noua, aceasta aplicandu-se si in prevederile documentelor emise de fosta conducere a Oficiului National al Cinematografiei (actualul CNC). Mihail Vartosu, presedintele onorific al Asociatiei Internationale a Publicitatii (IAA) – filiala Romania, ne-a declarat: „A devenit un obicei larg raspandit in tara noastra ca orice domeniu care se dezvolta cat de cat si produce venituri sa fie identificat de diverse institutii, firme, societati, asociatii, consilii, fundatii, precum si de persoane particulare, ca potentiala sursa de venituri fara munca. Personal, as intelege de ce este nevoie sa se ia bani pentru filme de la firmele care fac publicitate produselor lor, daca publicitatea respectiva ar fi plasata la televiziune sau cinematograf in chiar productiile de film astfel finantate. Dar nu este cazul, pentru ca publicitatea se plaseaza in principal in filmele de import, pe langa stiri, spectacole de divertisment etc.”
Mihail Vartosu conchide: „Ca atare, aceste trei procente reprezinta un rapt pe care investitorii in publicitate il sufera cu stoicism de ceva timp. Ma mira ca nu s-au initiat legi prin care sa se taxeze publicitatea si cu sume prin care sa se rezolve finantarea altor sectoare de activitate, cum ar fi agricultura, industria sau, din zona timpului liber (apropiate cinematografului): fotbalul, gimnastica si alte distractii in cautare de finantare.”