O lege cu dedicaţie pentru 20 de firme duty-free

Rămâne cum s-a stabilit: preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu a promulgat, pe prima (şi ultima) sută de metri a mandatului său, Legea de respingere a Ordonanţei privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free şi duty-paid. Cu alte cuvinte, s-a dat liber la reînfiinţarea magazinelor în care se vând produse fără taxe, la graniţele cu statele non-UE, adică Ucraina, Serbia şi Republica Moldova. Iar acest lucru repune pe tapet problema evaziunii fiscale şi a contraban

Rămâne cum s-a stabilit: preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu a promulgat, pe prima (şi ultima) sută de metri a mandatului său, Legea de respingere a Ordonanţei privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free şi duty-paid. Cu alte cuvinte, s-a dat liber la reînfiinţarea magazinelor în care se vând produse fără taxe, la graniţele cu statele non-UE, adică Ucraina, Serbia şi Republica Moldova. Iar acest lucru repune pe tapet problema evaziunii fiscale şi a contrabandei la punctele de frontieră.

Acum un an, când Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) au pus umărul la elaborarea Ordonanţei care desfiinţa magazinele duty-free de la graniţe, motivul principal invocat de oficialităţi a fost faptul că acestea reprezentau adevărate focare de evaziune fiscală. În plus, menţinerea acestora după data de 1 ianuarie 2007 ar fi încălcat legislaţia europeană.

După respingerea ordonanţei respective de către Parlament şi promulgarea demersului de către preşedintele interimar, aceste probleme revin în discuţie. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, declara recent că va analiza, împreună cu experţii din Finanţe, prevederile legii privind duty-free-urile şi legislaţia UE, pentru a vedea dacă actul normativ promulgat de Nicolae Văcăroiu contravine normelor europene. „În funcţie de cât de mult contravin prevederile legii celor din UE, voi înştiinţa grupurile parlamentare, pentru că nu putem avea în România o lege contrară normelor europene“, a afirmat ministrul, care a precizat că această analiză va fi gata la începutul săptămânii trecute. Însă, acest lucru nu s-a întâmplat; Ministerul Finanţelor nu a mai revenit cu precizări în acest sens.

Duty-free-urile la frontieră nu contravin normelor UE

Ca de multe alte ori, atunci când se invocă prevederile legislaţiei europene, şi de data aceasta se exagerează. Legea duty-free-urilor nu încalcă normele europene, ci o recomandare, dar nu una a UE. „Magazinele de tip duty-free de la graniţele terestre nu se înscriu pe linia recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor. În ceea ce priveşte compatibilitatea cu legislaţia UE, aceasta depinde de condiţiile specifice ale implementării legii, de aceea Comisia Europeană nu se pronunţă fără să vadă şi să analizeze legislaţia în cauză“, precizează cu diplomaţie oficialii Direcţiei Generale pentru Fiscalitate a Comisiei Europene, la solicitarea „Capital“. „În orice caz, Comisia nu aprobă niciun fel de schemă legislativă ca fiind compatibilă cu legislaţia din Uniunea Europeană. Doar Curtea Europeană are dreptul să o facă, dar Comisia îşi poate exprima eventualele obiecţii pe care ar putea să le aibă“, adaugă reprezentanţii UE.

De altfel, nu sunt puţini cei care atrag atenţia că „astfel de magazine duty-free au existat, de exemplu, la graniţa Greciei, membră UE, cu Bulgaria, până la data aderării celei din urmă“, spune unul dintre acţionarii unui duty-free autohton. Fiecare dintre aceştia s-a confruntat direct sau indirect cu acuzaţiile potrivit cărora afacerile lor ar fi „focare de evaziune fiscală“, aşa cum le cataloga anul trecut Sebastian Bodu, preşedinte al ANAF pe vremea izbucnirii scandalului duty-free-urilor. Dar nici unul dintre aceştia nu a dorit să facă declaraţii oficiale în legătură cu eventuale noi acuzaţii că s-ar perpetua astfel de practici, preferând rezerva anonimatului în discuţiile cu „Capital“. „De altfel, nici nu e vorba atât de mult despre evaziune fiscală, nu văd cum s-ar putea face aşa ceva, mai degrabă ar fi vorba despre contrabandă“, afirmă administratorul unei companii care deţine magazine duty-free. „Am avut nenumărate controale, am fost găsiţi în regulă cu actele, eventual am fost sancţionaţi pentru chestiuni minore, altfel nici nu am fi primit aprobare pentru antrepozit fiscal în Constanţa“, adaugă acesta.

ANAF: 1.275 de cartuşe de ţigări per turist

Dar, aşa cum arată raportul privind activitatea duty-free-urilor întocmit de Sebastian Bodu acum un an, nu problema actelor în regulă (sau nu) este mărul discordiei. Cu titlu de exemplu, raportul întocmit de ANAF citează un caz descoperit de inspectorii Gărzii Financiare, care au prins în flagrant mai mulţi gestionari ai unor astfel de magazine, în timp ce transportau ţigări şi băuturi alcoolice fără documente. „Din cercetări s-a stabilit că marfa a fost cumpărată de la magazinul duty-free din Vama Veche, aparţinând Alfeus Trade din Constanţa, şi a fost introdusă în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, iar pentru justificarea vânzării lor, Ismail Erduan şi Secrieru Mihai (doi dintre gestionari n.r.) au întocmit bonuri fiscale de vânzare false, în care apar drept cumpărători diverşi turişti care au ieşit din România“, menţionează raportul. Firma Alfeus Trade figurează şi azi la Registrul Comerţului, avându-i ca acţionari pe Mihai Lenu, Sorin Virgiliu Vişenescu şi Lucian Orban, fratele ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, şi al comisarului european Leonard Orban. Pe lângă aceasta, în luna martie a acestui an, la Autoritatea Naţională a Vămilor erau în evidenţă ca desfăşurând activităţi de comercializare a mărfurilor în regim duty-free 24 de societăţi comerciale (după ce 130 şi-au încetat activitatea în 2006). Dintre acestea, Comturist, Sky Services, Tarom şi Blue Air, care au magazine pe aeroporturi sau vând produse în avion, nu operează pe graniţele terestre. O privire aruncată pe datele Registrului Comerţului arată însă că majoritatea celorlalte 20 şi-au transferat activitatea de la fostele graniţe cu UE la noile frontiere ale Uniunii, fiind înregistrate sau având deschise puncte de lucru în judeţele de la frontierele cu Ucraina, Serbia sau Republica Moldova.

În comerţul de frontieră se câştigă „la volum“

Acelaşi raport prezintă în detaliu o astfel de schemă de evaziune fiscală şi contrabandă, pe care o redăm alăturat. În plus, se mai arată că, potrivit actelor, dacă vânzările din duty-free-uri ar fi fost reale, de exemplu, ar rezulta că fiecare persoană care a trecut pe la punctul de frontieră Moldova Veche în 2005 ar fi achiziţionat, în medie, 423 de cartuşe de ţigări. Sau, în 2006, în acelaşi punct de trecere a frontierei s-ar fi comercializat 1.275 de cartuşe de ţigări de persoană. „Chiar dacă nu mai ţin minte acum cifrele exacte, ştiu că din calculul nostru reieşea că toată lumea care a trecut pe la punctele de frontieră a cumpărat ţigări pentru uz personal, fie că erau sau nu fumători“, spune Sebastian Bodu. „Erau nişte cifre astronomice“, adaugă Bodu, în prezent simplu membru al PD. În replică, acţionarii unor magazine duty-free susţin că nu trebuiau închise toate, ca şi cum ar face evaziune în bloc. „Mi s-a părut greşită atitudinea lui Tăriceanu de a le opri dintr-o dată. Nu se face aşa. Este păcat să generalizeze, ca şi cum toţi ar fi făcut evaziune fiscală. Mi se pare foarte corect ce a făcut Văcăroiu. Este aberant că nu sunt astfel de magazine pe Otopeni, de exemplu. Acestea sunt free shop, scutite doar de TVA“, spune un acţionar al unui astfel de magazin.

De altfel, majoritatea fostelor duty-free-uri şi-au luat o măsură de precauţie pentru a-şi putea continua activitatea în cazul în care şi actuala lege va fi modificată din nou şi va restrânge sau chiar va interzice activităţile de acest tip la graniţele externe UE. Acestea se transformă în magazine de tip „travel free“. „Nu este nici o diferenţă de preţuri între un travel free şi un magazin obişnuit. Preţurile sunt ca, de exemplu, într-un supermarket“, spune administratorul unei companii. Şi atunci care e miza, dacă nu se câştigă din comercializarea produselor fără taxe? Aşa cum se poate vedea din cele de mai sus, nu din marjă, ci din volum se face profitul în comerţul de frontieră… 

Ţigări la tot poporul

«Chiar dacă nu mai ţin minte acum cifrele exacte, ştiu că din calculul nostru reieşea că toată lumea care a trecut pe la punctele de frontieră a cumpărat ţigări pentru uz personal, fie că erau sau nu fumători. Erau nişte cifre astronomice.»

Sebastian Bodu, fost preşedinte al ANAF

Click pe imagine pentru versiunea marita