Datele statistice indica o scadere a consumului de vin in Romania dupa 1990. De la 27 litri pe cap de locuitor in anul 1990, la 22,7 litri in 1999, iar in ultimii doi ani, studiile arata o crestere a consumului. Este foarte greu de facut un calcul exact, din cauza fenomenului denumit autoconsum, care nu se poate regasi in statistica. Pentru a putea estima consumul, trebuie luate in calcul doua aspecte ale culturii de vita de vie. Pe de o parte, suprafetele cultivate cu vita au crescut in ultimii zece ani, insa ponderea vitei nobile a scazut, fiind inlocuita cu soiuri hibride, sau direct producatoare. Daca ne gandim ca aproape jumatate din via reprezentata de soiuri nobile a fost defrisata si in locul ei s-au plantat butuci direct producatori, inseamna ca autoconsumul a ajuns sa absoarba din productia de vin. Vinul obtinut din soiurile hibride nu poate fi supus procesului de invechire, si, de asemenea, nu se imbuteliaza. Patrimoniul de vita nobila s-a conservat si chiar a fost extins in podgoriile in care activeaza producatori puternici, cum ar fi Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave, Recas.
Fara ca statistica sa reflecte acest fapt, consumul de vin a crescut in realitate. Dar nu consumul de vin luat in general trebuie sa intereseze. Conteaza cel de vin imbuteliat la sticle de 0,7 – 0,75 litri, forma in care se gaseste vinul de calitate. Studiile de piata efectuate in ultimii ani indica o crestere a vanzarilor pentru vinurile de calitate superioara, cele cu denumire de origine controlata – DOC, ceea ce reprezinta inceputul cristalizarii acestei piete in Romania. „Cresterea calitatii vinului produs in ultimii ani a determinat, cu siguranta, cresterea vanzarilor de vinuri de calitate superioara. S-a creat un segment de piata pentru acestea”, este de parere profesorul Valeriu Cotea.
Potentialul viticulturii a facut ca in prezent acest domeniu sa atraga investitorii privati, romani sau straini. Mai ales in ultimii trei ani s-au privatizat mai multe podgorii, s-au efectuat investitii semnificative, s-au imbunatatit marketingul si distributia.
Cresc vanzarile de vin de calitate superioara
Desi in scadere, exportul de vin se imbunatateste calitativ, preferandu-se livrarile de vin imbuteliat, in detrimentul celor in vrac. Alinierea legislatiei nationale la cerintele Uniunii Europene a necesitat modificarea Legii viei si vinului. In noua lege este prevazuta defrisarea viilor hibride din extravilan. Este obligatoriu acest lucru din cauza deteriorarii patrimoniului viticol. In timp ce suprafetele ocupate cu soiuri nobile au scazut cu aproape 30%, cele cu vita hibrida s-a dublat, ajungand in prezent ca ariile cultivate cu vita hibrida sa fie egale cu cele de vita nobila. Legea prevede compensatii materiale pentru desfiintarea culturilor de vie hibrida. In zonele viticole va fi distribuit gratuit material saditor de vita nobila pentru replantare. Singurele locuri permise pentru hibrizi vor fi gradinile din jurul casei, si nu pe suprafete care sa depaseasca 0,1 ha. Infiintarea culturilor va fi sprijinita pe o perioada de patru ani, pana la intrarea viei pe rod. In prezent, infiintarea unui hectar de vie si ingrijirea acesteia pana cand devine productiva costa aproximativ circa 10.000 de dolari.
„Aceasta lege este importanta si pentru ca pune bazele unor mecanisme de piata”, spune Dan Boboc, presedintele Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania. Atomizarea proprietatii agricole impune introducerea unor norme care sa conduca la constituirea unor exploatatii agricole pe suprafete de minimum cinci hectare si care sa functioneze ca un agent economic. „Pentru functionarea pietei este nevoie de un integrator al filierei viti-vinicole. In acest sens s-a creat comitetul de initiativa pentru crearea Organizatiei Nationale a Intreprinzatorilor din Viticultura, un fel de sindicat al viei si vinului”, explica Dan Boboc. Prin lege, statul se obliga sa sprijine dezvoltarea podgoriilor. Va trebui astfel sa intervina pentru evitarea crizelor de supraproductie, prin finantarea stocajului privat pentru vin de masa, must de struguri si must concentrat. De asemenea, statul poate interveni pentru a impune distilarea vinului in caz de supraproductie sau al unei calitati scazute a strugurilor. In paralel, se va actiona pe linia controlului calitatii vinului si respectarii etichetarii, cu alte cuvinte eticheta sa reflecte intocmai continutul sticlei.
Aplicarea legii va fi dificila, fermierii fiind greu de convins sa renunte la soiurile hibride. Acestea sunt mai rezistente la boli si inghet si dau o productie constanta de vin, chiar daca de proasta calitate. Insa pentru ca vinurile romanesti sa-si recapete gloria, sunt necesare masuri radicale in viticultura. Pana acolo mai este cale lunga. Dupa cum se exprima un viticultor, „si legea anterioara era foarte buna, daca s-ar fi aplicat macar pe jumatate”.
