România a dat lovitura! Este o investiție de 2,5 miliarde de euro

Un gigantic parc eolian poate fi construit în Marea Neagră, puțin mai la nord de Bulgaria. Compania WPD Germania a anunțat, în urmă cu o săptămână, că începe lucrările la două proiecte distincte pentru parcuri eoliene offshore în România, care vor avea o capacitate totală de 1.900 MW. Pentru comparație, Bulgaria are în prezent un total de aproximativ 700 MW energie eoliană, iar planurile sunt de a crește la 1000 MW până în 2030, a scris Anton Cepilski pentru capital.bg.

Proiectele WPD, care anul trecut a devenit prima companie care a candidat oficial în fața autorităților române pentru dezvoltarea de proiecte pentru energie eoliană offshore, vor fi Black Sea 1 – cu o capacitate de 500 MW, care va fi amplasată pe uscat, și Black Sea 2 – cu o capacitate de 1400 MW în mare.

În această etapă, valoarea investiției nu a fost anunțată de către WPD. Dar în mare, dacă avem în vedere exemplele de prețuri de la nivel mondial, se poate aștepta ca implementarea întregului proiect va costa aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Dacă investiția se realizează în totalitate, asta va avea un efect mare și asupra Bulgariei – de la exportator de energie electrică către piața românească, țara se poate dovedi a fi importatoare, ori măcar să-si piardă piața de energie. Cu atât mai mult cu cât prețul așteptat al energiei electrice produse de centralele eoliene este de aproximativ 80 de euro/MWh, ceea ce o face extrem de competitivă la valori medii de peste 200 de euro/MWh în ultimele luni pe bursele din regiune.

Bulgaria are, de asemenea, un mare potențial pentru centrale eoliene offshore, dar nu are perspective de a le folosi prea curând. Pe de o parte, statul nu lucrează în această direcție și nu există legislație, iar pe de altă parte – există critici puternice din partea organizațiilor de mediu. Cu toate acestea, întârzierile pot costa mult, în doar câțiva ani.

Din comunicatul WPD din 1 februarie reiese că ei vor ajuta autoritățile române să elaboreze legea privind parcurile eoliene offshore. Revista Kapital a trimis întrebări investitorului pentru mai multe detalii legate de proiect, dar nu au fost primite răspunsuri până la închiderea ediției.

Scopul companiei germane este ca România să fie prima țară de la Marea Neagră care instalează instalații offshore. „Suntem încrezători că, prin dezvoltarea proiectelor noastre, vom contribui la rolul de pionierat al României în extinderea exploatării energiei din surse regenerabile”, a arătat în comunicat Achim Berg Olsen, membru al Consiliului de Administrație al WPD.

Potrivit companiei, dezvoltarea proiectelor de energie eoliană în România va deschide numeroase oportunități de angajare pentru personalul înalt calificat, precum și dezvoltarea de noi clustere tehnologice și lanțuri de aprovizionare.

Potențial și acțiuni

Potrivit datelor Băncii Mondiale din mai 2020, România are un potențial tehnic de 76 GW pentru energie eoliană offshore – 22 GW la o adâncime de 50 m, iar restul prin platforme plutitoare. Din nou în 2020, compania românească Hidroelectrica a anunțat că are planuri de proiecte de turbine eoliene offshore. Este vorba de capacități de 300-500 MW care, conform estimărilor inițiale, ar costa aproape 600 de milioane de euro. Compania intenționa să asigure fonduri în mod egal de la stat și din Planul de Redresare. Inițial se aștepta ca proiectul să fie gata în 2026, dar în prezent este amânat, în principal din cauza absenței unui Plan Teritorial Maritim pentru țară. Pentru news.ro, în 2021, directorul executiv al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat că societatea „este foarte angajată în planul de adăugare a încă 300 de MW din parcuri eoliene offshore în următorii ani”.

În afară de asta, în februarie 2021, Hidroelectrica, care este deținută de stat și poate fi comparată cu NEK din Bulgaria, a cumpărat participații de la compania germană Steag GmbH în parcul eolian terestru Crucea cu o capacitate de de 108 MW, ca parte a „strategiei sale ecologice”. Prețul tranzacției nu a fost anunțat, dar având în vedere o tranzacție anterioară similară din 2019, când au fost cumpărate 80% din acțiunile parcului eolian Vestas în valoare de 136 de milioane de euro, tranzacția cu Crucea poate fi estimată la aproximativ 100 de milioane de euro.

O altă afacere importantă în România este vânzarea parcului eolian Fântânele-Cogealac de către CEZ din Cehia către australiana MIRA, parte a Grupului Macquarie, una dintre primele 10 companii australiene ca market cap. Centrala are o capacitate instalată de 600 MW și este cea mai mare de pe uscat din Europa. Tranzacția, care a inclus și alte active, a fost în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Alte investiții în România

Compania lituaniană Green Genius intenționează de asemenea să investească în România. Compania intenționează să construiască noi parcuri solare în România și va investi 450 de milioane de euro în realizarea proiectelor. Parcurile planificate vor avea o capacitate combinată de 500 MW. Aceasta este o schimbare drastică față de cei 100 MW planificați anterior de lituanieni. „România deține un potențial promițător de dezvoltare a proiectelor solare, datorită sectorului său energetic care e în creștere rapidă. Datorită poziției sale geografice, România are multe avantaje atunci când vine vorba de investiții în energie solară”, a declarat Ruslan Sklepovic, CEO Green Genius.

Dar păsările și Via Pontica

Când vine vorba de un proiect eolian la scară atât de mare pe coasta Mării Negre, iar asta în apropiere de Bulgaria, se pune inevitabil problema păsărilor. În această zonă, incluzând sectoare mari din coasta românească, trece traseul de migrație Via Pontica. Și în 2017, Bulgaria a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a proteja siturile Natura 2000 din regiunea Kaliakra. Acest lucru a descurajat și multe proiecte de parcuri eoliene, deși chiar și conform Greenpeace, paletele sunt cea mai neînsemnată cauză a activităților umane care provoacă moartea păsărilor.

„Via Pontica nu este folosită doar de păsări zburătoare, ci și de păsări de apă. Care, în practică, nu numai că urmăresc rezervele de apă, dar preferă să rămână în ape mai puțin adânci”, a declarat Irina Mateeva, responsabil politici europene la Societatea bulgară pentru Protecția Păsărilor. Nu numai păsările, ci și peștii și mamiferele acvatice sunt implicate în fluxul de migrație.

Migrațiile nu sunt pe deplin cunoscute în acest moment și acesta este un fapt care poate limita și mai mult suprafețele admise pentru parcuri eoliene în Bulgaria. Potrivit doamnei Mateeva, păsările neiubitoare de apă „preferă să treacă peste uscat pentru că nu există curenți de aer în creștere deasupra apei. Dar de foarte multe ori vântul le suflă peste mare. Acest lucru ar pune păsările într-un pericol foarte mare în prezența unor parcuri eoliene terestre și offshore în apropiere.” Un exemplu este situația din Navarra, Spania, unde în medie la trei zile un vultur grifon este ucis, după punerea în funcțiune a parcurilor eoliene. „Kapital” așteaptă răspunsuri de la WPD cu privire la modul în care poate fi evitat riscul pentru faună și dacă au luat măsuri suplimentare, nu există niciun răspuns în această etapă.

Unde se alfă  Bulgaria

Un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din 2021 a constatat că potențialul energetic total al parcurilor eoliene offshore din Bulgaria este de 116 GW – chiar mai mult decât în România. Deoarece 26 GW dintre ele sunt accesibile pe coastă, iar restul – la adâncimi mai mari și prin instalații plutitoare. Studiul confirmă, de asemenea, datele de la Banca Mondială și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și alte modele energetice din ultimii ani. Potrivit acestuia: „Producția de energie electrică din resurse eoliene în zonele de apă dezvăluie un potențial semnificativ de decarbonizare a sistemului energetic și oferă o gamă largă de oportunități pentru progresul economic și de infrastructură al orașelor de pe coastă”.

„Faptul că o zonă este adecvată din punct de vedere tehnic nu este o condiție suficientă pentru construcția de turbine eoliene, din cauza sensibilității speciilor individuale. În mare aceștia sunt delfinii. Cealălalt grup sensibil sunt păsările”, a spus Irina Mateeva.

Cu toate acestea, nici păsărilor, nici delfinilor nu le pasă dacă se află în apele bulgărești sau românești, la câțiva kilometri mai la nord, ceea ce ridică problema investiției într-o altă lumină.

În același timp, raportul privind proiectul COCONET al UE privind zonele marine protejate și potențialul de energie eoliană marin arată că în Bulgaria nu există multe zone libere adecvate pentru construcția de parcuri eoliene. Acest lucru se datorează densității zonelor care sunt definite ca „No-Go”, adică construcții acolo nu sunt acceptate.

Cu toate acestea, situația este diferită pentru România. Potrivit aceluiași raport, există cel puțin 5 zone sau locații eligibile pe teritoriul românesc în care construcția de parcuri eoliene de apă este definită ca fiind bună. Aceste zone se află la o distanță de până la 100 km de litoralul românesc. Potrivit Miglenei Stoilova, președintele Asociației Bulgare pentru Energie Eoliană, zona Natura 2000 „nu împiedică dezvoltarea proiectelor de terenuri sau parcuri eoliene offshore din Bulgaria, pentru că acestea trec de o evaluare de mediu care spune dacă pot fi construite sau nu”. Dincolo de problema de mediu, însă, problema mai miare pentru Bulgaria este că încă nu există o legislație privind energia eoliană offshore. Această lipsă de securitate în sine face investițiile din sector mult mai puțin atractive. Astfel, în ciuda oportunităților, Bulgaria rămâne în urma vecinilor săi din acest punct de vedere. Nu există niciun plan de dezvoltare maritimă care să ia în considerare toate condițiile biologice și de afaceri din țară și să ofere spațiu pentru fermele relevante offshore și fermele plutitoare.

O altă problemă este că în această etapă rețeaua de energie electrică nu este adaptată pentru a absorbi și transporta o cantitate mare de energie electrică în țară. De asemenea, nu este clar dacă această rețea ar trebui adaptată și dezvoltată de către investitori sau de către stat. Nu în ultimul rând, este vorba și de adaptarea orașelor portuare pentru a prelua traficul și cantitatea acestor turbine, care în sine sunt voluminoase și necesită echipamente speciale pentru deschidere și transport. Dar asta nu înseamnă că Bulgaria este sortită să piardă. Cu o strategie clară pentru transformarea sa energetică, țara își poate dezvolta potențialul său solar mult mai rapid și mai ușor, iar prin conectivitate electrică cu România, împreună să creze un sistem echilibrat – vântul bate de obicei noaptea, iar panourile solare funcționează ziua. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o abordare regională a planificării investițiilor, care în prezent lipsește cu desăvârșire.

Cine este WPD

Fondată în 1996 la Bremen ca o companie mică de Klaus Meier și Gernot Blanke, WPD crește odată cu tehnologia energiei eoliene. Este axată pe construirea de centrale eoliene pe uscat și energie eoliană offshore și are în prezent 2.200 de angajați în 28 de țări diferite. Compania a construit peste 2.400 de turbine cu o capacitate totală de producție de 5,15 GW și are proiecte pentru încă 12,3 GW pe uscat și 13,8 GW de capacitate offshore.