Succesul din Romania al lanturilor de magazine, in care cumparatorul gaseste marfuri cat mai variate, nu l-a determinat pe Serban Radu sa urmareasca aceasta tendinta atunci cand s-a decis sa isi deschida o librarie. Isi dorea o locatie mica, familiara, diferita de tot ceea ce exista pe piata, si din care clientilor sa le fie greu sa mai iasa. Ceva de genul micilor pravalii interbelice, in care intre vanzator si cumparatori se stabileau relatii de prietenie. „Am deschis libraria impreuna cu o prietena. Si eu, si ea aveam cu ce sa ne intretinem, asa ca nu am privit aceasta locatie ca pe o afacere. Opt ore la serviciu, timp in care nu ne gandeam decat cum sa facem profit ne ajungeau”, spune Serban Radu.
Chiar daca au decis sa nu priveasca libraria ca pe o afacere, aceasta trebuia totusi sa genereze venituri pentru a supravietui. Cu toate ca tot mai multe firme puternice din punct de vedere financiar incepeau sa investeasca in retele mari de librarii, nu au renuntat la ideea unei locatii mici. Era clar ca nu puteau intra in concurenta cu acestia. „O corporatie trebuie intotdeauna sa mearga pe reguli, pe un marketing mare si pe lucruri care sunt valabile pentru cat mai multe persoane. Daca o pravalie mica urmeaza aceasta cale, cu siguranta greseste. Micii investitori trebuie sa gaseasca intotdeauna lucruri la care firmele mari nu s-au gandit”, explica Serban Radu.
Timp de un an au planuit totul in cele mai mici amanunte: locatia, cati bani vor investi si ce marfa vor vinde. Au ales un spatiu de 40 de metri patrati, chiar in centrul Bucurestiului, in care au investit in jur de 10.000 de dolari. Numele pe care l-au dat librariei a fost Carturesti. Au stabilit ca, pe langa carti, in librarie trebuie sa gasesti si casete audio sau video. Pana aici nimic nou, astfel de produse existand si in alte librarii. Ceea ce facea diferenta erau titlurile acestora, pe care nu le gaseai in alta parte. Spre exemplu, intr-o vreme, de aici s-au putut cumpara multe dintre filmele lui Andrei Tarkovski sau Fellini. Cu toate ca preturile lor erau destul de piperate, s-au vandut. Ceea ce a adus insa faima librariei a fost faptul ca orice client care intra putea savura o cana de ceai gratis. „Nu ne interesa sa aducem aici lucruri care se gaseau peste tot. Intr-o astfel de situatie nu as fi inteles care este plus valoarea acestui spatiu. Noi trebuia sa facem altceva decat ceilalti”, continua Serban Radu.
Faptul ca libraria a fost deschisa la sfarsitul lunii noiembrie a fost un avantaj, pentru ca in aceasta perioada sunt cele mai mari vanzari din an. Chiar dinainte de a deschide, cei doi au prevazut ca pentru o perioada vor trebui sa sustina financiar locatia. „Credeam ca va trebui sa aducem fiecare in jur de 200 de dolari pe luna. Insa lucrurile nu au stat asa. Libraria a avut succes si, practic, s-a autofinantat. Daca trebuia sa scoatem din buzunar sume mari, nu cred ca mai exista acum”, spune Serban Radu. Acum, la Carturesti sunt patru angajati, cifra de afaceri este de 100.000 de dolari pe an, cu toate ca, deocamdata, nu exista profit. Pe masura ce au crescut incasarile, s-au marit si cheltuielile. „Nu am gandit libraria ca pe o afacere si, din cauza asta, am preferat sa reinvestim o mare parte din incasari”, explica patronul. Adaosul comercial este in jur de 25%. La o cifra de afaceri de 100.000 de dolari, inseamna ca ceea ce ramane librariei se cifreaza pe la 25.000 de dolari anual. Adica aproximativ 2.000 de dolari pe luna, din care trebuie scazute cheltuielile proprii: chirie, salarii, utilitati etc. Totusi, dupa estimarile noastre, o astfel de afacere are posibilitatea de a aduce un profit de 1.000-2.000 de dolari lunar, in aproximativ doi ani de la pornire.
Aprovizionarea cu marfa este si ea destul de importanta. Unul dintre avantaje este ca, in cazul cartilor, spre exemplu, poti fi creditat de edituri cu marfa. Negociezi un rabat, aceasta iti da cartile pe care le platesti dupa vanzare. Rabatul oferit de edituri variaza intre 25 si 35%. CD-urile si casetele sunt luate de la casele de discuri. „Succesul depinde insa de structura costurilor. Chiria, de pilda, reprezinta o parte importanta a cheltuielilor. O locatie centrala iti poate asigura vanzari, dar are si o chirie foarte mare, care poate aduce falimentul. Practic, costurile unei librarii de la marginea orasului nu difera de cele ale uneia din centru. Aceleasi salarii, aceleasi preturi la utilitati. Ceea ce face diferenta este insa chiria spatiului”, explica Serban Radu. Chiar daca dupa un an si jumatate profitul este zero, cei doi s-au decis sa mai deschida peste cateva luni inca o librarie, de data asta intr-un spatiu mai mare, ceea ce dovedeste faptul ca afacerea este de viitor.

Business Start

Investitia
Pentru o mica librarie investitia minima este de aproximativ 3-4.000 de dolari. Insa pe langa acesti bani este bine sa mai dispui de inca cel putin 10.000 de dolari pentru un eventual stoc de marfa si siguranta ca, pentru o anumita perioada, poti plati chiria, salariile si facturile, in cazul in care vanzarile nu sunt suficient de mari.
Autorizatii
Autorizatiile necesare pentru infiintarea unei firme si pentru deschiderea unui punct de lucru.
Angajati
Sunt necesari minimum doi angajati, unul care sa incaseze si altul care sa se plimbe printre rafturi pentru a supraveghea si pentru a se ocupa de consilierea clientilor. Salariile lunare ale acestora variaza, in general, intre 100 si 200 de dolari. Studentii sunt foarte indicati pentru o astfel de slujba.
Context de piata
In acest moment, pe piata sunt tot mai multe firme mari care incep sa isi dezvolte propriile retele de librarii. Tendinta acestora este sa dezvolte spatii mari in care sa poti gasi carti, casete, papetarie etc.
Alegerea locatiei
· Chiria spatiului conteaza foarte mult in structura cheltuielilor. In zonele centrale chiriile sunt foarte mari, dar si vanzarile pot fi pe masura. Riscul este insa destul de ridicat. In cazul unei locatii situate la periferie, lucrurile stau invers: chirie mica, dar nivelul vanzarilor te poate duce la faliment. Trebuie gasita o zona in care raportul dintre chirie si incasari sa fie optim. Zone bune sunt cartierele in care exista multe persoane cu venituri medii. Cartierul Drumul Taberei este un astfel de exemplu.
· Nu alegeti spatiul intr-o zona in care mai sunt librarii. Existenta acestora va avea cu siguranta efecte in incasari.
· O locatie mica are avantajul unor costuri mai mici.
Marketing
· Clientii trebuie obisnuiti cu faptul ca numai simpla intrare in librarie le aduce un mic beneficiu. Acesta poate fi sub forma unor reduceri, a unui produs oferit gratuit pentru cei care cumpara peste o anumita suma, a unui ceai sau cafele oferite celor care doresc acest lucru.
· Un sistem de carduri si o baza de date cu clientii librariei sunt foarte utile. Faptul ca acestia beneficiaza de anumite avantaje atunci cand cumpara sau ca primesc informatii despre ceea ce este nou in magazin, spre exemplu, duce la fidelizarea unui numar de clienti.
Alte sfaturi
· Este bine ca magazinul sa fie deschis in apropierea lunii decembrie, cand este perioada cu cele mai mari vanzari dintr-un an. In lunile de vara incasarile scad.
· Un fond de avarie este bine venit, pentru situatiile in care incasarile nu acopera costurile.