Copiii buni trebuie rasplatiti, cei rai pedepsiti, a ajuns in sfarsit la o concluzie Stere Farmache, pana acum atat de inofensivul director general al Bursei de Valori. Pentru prima data de la infiintare, Bursa de Valori Bucuresti vrea sa lase impresia ca se ia in serios. Institutia condusa de Stere Farmache a hotarat sa-i pedepseasca pe emitentii neascultatori si sa-i premieze pe cei cuminti. Mai multe societati au fost oprite de la tranzactionare pana cand nu-si vor face publice rapoartele trimestriale, dar, cel mai important lucru, Bursa a inceput sa faca curatenie la Categoria I, unde in mod normal ar trebui sa se tranzactioneze cele mai performante societati romanesti sau asa-numitele blue chips.
De la prima categorie au fost aruncate la Categoria a II-a cinci societati, iar trei dintre ele – Automobile Dacia, Navrom Galati si Policolor – au fost excluse din cosul de actiuni care compun indicele bursei BET. Bursa de Valori a gasit cu greu si un premiant. Actiunile Bancii Transilvania din Cluj, listate pana acum la Categoria I, vor intra in calculul indicelui BET. Daca ar mai fi fost o categorie superioara, probabil ca Banca Transilvania ar fi singura dintre societatile listate la Bursa care sa ocupe aici un loc.
Ca Banca Transilvania este un blue chip nu este nici o indoiala. Dar cu adevarat meritoriu pentru Banca Transilvania este ca si-a luat in serios rolul de societate deschisa si a luat in serios si Bursa de Valori. Banca Transilvania este un caz special nu numai in randul societatilor listate, dar si in sistemul bancar. Sunt extrem de putine banci romanesti care-si fac publice situatiile financiare de la sfarsit de an, nemaivorbind de cele trimestriale. In lipsa transparentei, de multe ori deponentii au fost luati prin surprindere cand Banca Nationala anunta ca o banca sau alta este in pragul falimentului. Banca Comerciala Romana a platit si ea scump lipsa de transparenta. Abia cand ghiseele sale au fost luate cu asalt de deponenti, BCR s-a grabit sa scoata la lumina toate cifrele de care dispune pentru a arata presei ca situatia sa financiara este stabila. Daca BCR ar fi facut acest lucru mult mai devreme, zvonurile ar fi avut mai putine sanse sa creeze un efect atat de puternic asupra deponentilor.
Emitentii nu tin cont de regulamente
Este adevarat, cotarea la Bursa obliga, teoretic, firmele la o mai mare transparenta. Pana acum insa, putine au fost acele companii care s-au incadrat in regulile formulate de BVB. Principalul motiv al acestei atitudini este ca cea mai mare parte a companiilor n-au dat prea multa importanta faptului ca sunt listate si nici nu au vazut in piata de capital romaneasca un izvor de finantare. Cele mai multe sunt societati de stat care au devenit deschise in urma PPM. Doar Banca Transilvania si Banca Turco-Romana, dintre societatile listate la Categoria I sunt societati create la initiativa unor investitori privati si care s-au dezvoltat ca societati deschise dintr-o nevoie interna. Banca Turco-Romana s-a capitalizat puternic emitand actiuni sub forma de GDR pe pietele internationale si s-a deschis in acest fel publicului. Dar BTR a optat pentru cotarea la BVB mai mult pentru obligatia pe care si-a luat-o in fata investitorilor straini, de a se lista pe piata interna, si pare mai putin interesata de modul in care piata romaneasca de capital reflecta valoarea actiunilor sale. Asa se face ca, in mod surprinzator, BTR nu s-a ostenit sa trimita Bursei rezultatele sale pe ultimele trei luni, fapt pentru care a fost suspendata pentru cateva zile de la tranzactionare.
Banca Transilvania este una din putinele societati care au stiut sa se foloseasca de avantajele listarii. Inca de la infiintare, BT a avut un actionariat dispersat (114 actionari, nici unul cu detineri peste 5%), ceea ce a imprimat conducerii bancii un comportament asemanator fata de toti acestia (spre deosebire de societati unde exista unul sau doi actionari majoritari). Listarea la Bursa, mai intai la Categoria a II-a, si succesivele majorari de capital au adus bancii din ce in ce mai multi actionari, numarul lor ridicandu-se la peste 2.000 in momentul de fata. Acestia au fost mereu recompensati: anul trecut ei au primit actiuni in contul dividendelor la valoarea nominala si nu la cea a pietei, iar in acest an procesul a fost repetat, pe langa plata dividendelor in actiuni, actionarii existenti la 1 ianuarie 2000 putand sa achizitioneze din nou la valoare nominala in cadrul unei majorari de capital.
In ciuda unei atitudini corporatiste mult mai adecvate decat a restului societatilor listate la Bursa, Banca Transilvania mai are si ea multe de facut pentru a oferi un model total de o societate deschisa. Pana acum, conducerea Bancii s-a dovedit prea ascultatoare la dorintele unora dintre actionarii sai care au vrut sa-si vada profiturile pe termen scurt, acest lucru in detrimentul valorii de piata a bancii. Astfel, fiecare procedeu de majorare de capital prin care au fost atribuite actiuni la valoare nominala, a avut ca efect scaderi ale valorii de piata. Este ca si cum Banca si actionarii sai si-ar evalua singuri actiunile la un pret mai mic decat le evalueaza piata. In acest mod, capitalizarea bursiera a Bancii Transilvania se ridica la mai putin de zece milioane de dolari, un pret extrem de mic pentru o societate care se doreste a fi blue chip la Bursa de Valori.