O nouă alianță a încept să prindă contur în Germania

Presa internațională notează că această coaliție, prima la nivel federal dintre cele trei formațiuni politice va pune capăt celor 16 ani de guvernare conservatoare a cancelarului Angela Merkel, informează Reuters care mai scrie că SPD a aprobat acordul sâmbătă, în timp ce Verzii ar urma să anunțe rezultatul unui sondaj între membrii săi, privind acordul de coaliție, în cursul zilei de luni.

De asemenea, Democrații Liberi, Social-Democrații și Verzii speră ca Bundestag, camera inferioară a Parlamentului, să îl voteze pe Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei.

Alianţa ”semafor”, numită după culorile respective ale părţilor, va inaugura o nouă eră a relaţiilor cu Europa şi intenţionează să accelereze digitalizarea celei mai mari economii a continentului şi să pună accent pe combaterea schimbărilor climatice.

Germania va intra într-o nouă eră

După aproape două luni de negocieri intense între social-democrați (SPD), Verzi și liberali (FDP), acesta va fi începutul oficial al mandatului său de patru ani în fruntea guvernului, potrivit unei analize The Conversation.

Coaliția condusă de Scholz este una cu probleme, deoarece cele trei formațiuni aliate aveau priorități diferite, uneori diametral opuse, înaintea alegerilor. În ceea ce privește impozitarea, de exemplu, Verzii și SPD au promis că vor crește taxele pentru cei cu venituri mari, în timp ce FDP s-a opus ferm. Cu SPD care a primit șase ministere pe lângă postul de cancelar, iar Verzii și FDP cu câte cinci, respectiv patru ministere, Scholz trebuie facă liantul.

Investițiile publice, drepturile angajaților și pandemia COVID-19 rămân prioritățile guvernului. Dar, în Germania, există și alte trei probleme care vor modela viitorul ”locomotivei germane” și al întregii economii a UE.

Relația cu Rusia și China și drepturile omului

Următorul ministru de externe german va fi Annalena Baerbock, co-lidera Verzilor. Verzii au criticat-o în mod repetat pe Merkel pentru că acordă prioritate intereselor comerciale germane, în detrimentul valorilor occidentale fundamentale, și asta pentru modul în care a tratat China și Rusia.

De exemplu, Merkel a susținut conducta Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, în ciuda opoziției SUA și a unor state europene.
În ceea ce privește China, Merkel a insistat pentru încheierea Acordului cuprinzător UE-China privind investițiile (ACI), în ciuda criticilor pe scară largă. Acordul, care oferă părților un acces mai bun la piața celeilalte, este acum în așteptare și trebuie ratificat. ACI arată însă cum a tratat guvernul lui Merkel relația cu China.

Întrebarea este în ce măsură această abordare se va schimba, sub Scholz și Baerbock, care au spus că obiectivul noului guvern va fi o politică externă „condusă de drepturile omului”.

Dar economia Germaniei este profund legată de ambele țări, în special de China. Poziția pe care o va avea Scholz va modela inexorabil relația UE cu Moscova și Beijingul.