În contextul în care virusul a fost semnalat în peste 15 ţări din America Latină, principala teamă este ca acesta să nu provoace malformaţii ale fetusului sau complicaţii neurologice la persoanele contaminate. Virusul a fost reperat prima oară în Uganda, în 1947, la o maimuţă. De altfel numele îi vine de la cel al unei păduri din apropierea capitalei ugandeze, Kampala. Zika aparţine aceleaşi familii Flaviviridae ca şi viruşii febrei dengue şi febrei galbene.
Primul caz uman de febră Zika a fost semnalat în 1968, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). La fel ca dengue şi chikungunya, alte două infecţii tropicale, Zika se transmite prin pişcături de ţânţari de tipul Aedes aegypti şi ţânţari tigru (Aedes albopictus). Insectele pişcă o persoană bolnavă, iau virusul şi contaminează apoi oameni sănătoşi.
În marea majoritate a cazurilor (70-80%), infecţia trece neobservată. Când se manifestă, simptomele sunt de tip gripal (febră, dureri de cap), cu erupţii cutanate. Infecţia cu virusul Zika se poate manifesta şi printr-o conjunctivită sau o durere în spatele ochilor, precum şi prin edeme pe mâini sau picioare.
Pentru moment nu există remediu specific şi nici vaccin împotriva acestui virus. Singurele îngrijiri care se pot acorda bolnavilor sunt calmante pentru scăderea durerilor. Ca mijloc de protecţie împotriva pişcăturilor de ţânţari se recomandă purtarea unor haine ample, care să alunge insectele.
După ce a fost semnalată în Africa, Asia şi în Pacific, boala cu virusul Zika afectează din primul semestru al anului 2015 continentul american, Brazilia fiind statul cu cele mai multe cazuri. Potrivit celui mai recent bilanţ întocmit de OPS (18 ianuarie 2016), peste 15 ţări din America Latină şi Antile înregistrează cazuri de infecţii cu virusul Zika.AGERPRES
