2 iulie cu arestarea unuia din principalii actionari si s-a sfarsit pe 25 octombrie cu arestarea boss-ului Mihail Hodorkovski, a avut girul presedintelui Vladimir Putin. Aceasta este concluzia unei analize realizate de revista The Economist. Numai Putin ar fi putut sa-l trimita la inchisoare pe cel mai bogat om din tara. Putin a mimat detasarea fata de probele oficiale impotriva lui Hodorkovski, asa cum a facut si acum trei ani, cand alti doi oameni de afaceri, Vladimir Gusinski si Boris Berezovski, au fost deposedati de averile lor si exilati. Nimeni nu se indoieste ca Putin i-a pedepsit in acest fel pentru ca si-au bagat nasul in viata politica. Teoria conspiratiei impotriva companiei Yukos a fost alimentata de demisia sefului de personal de la Kremlin, Alexandr Volosin, inelul de legatura al gruparii pro-business din Guvern. Hodorkovski, ca multi altii, s-a imbogatit cumparand active de la stat la inceputul anilor ‘90, la preturi extrem de mici. La o reuniune din anul 2000, presedintele Putin i-a avertizat pe oamenii de afaceri sa stea departe de politica, altfel isi vor pierde averile. Mai apoi, Gusinski si Berezovski si-au folosit posturile de televiziune pentru a-l ataca pe presedinte. In scurt timp, au pierdut si posturile, si cetatenia rusa. Initial, Hodorkovski a parut ca respecta regulile jocului. A dezvoltat o companie moderna, transparenta, care isi platea la timp toate taxele, ajungand sa finanteze 7% din bugetul Rusiei. Proaspata fuziune cu Sibneft a transformat Yukos in cea de-a patra mare companie petroliera din lume. Odata cu bogatia, a crescut si influenta lui Hodorkovski. Lobby-ul sau in Parlament impotriva modificarii regimului taxelor din industria petroliera de la inceputul anului a reusit sa blocheze cateva din viitoarele schimbari, atragand atentia investigatorilor si declansand campania impotriva sa, este de parere Christopher Granville de la United Financial Group, o banca de investitii din Moscova. Hodorkovski a criticat interdictiile puse de Guvern firmelor private care detin conducte petroliere, iar la o intalnire cu Putin a acuzat companiile de stat de coruptie. Mai mult, a facut aluzie la ambitiile sale politice!Chiar si asa, nu se stie exact care este scopul campaniei impotriva lui Hodorkovski. Ar trebui sa-i inchida gura lui Hodorkovski sau sa-i confiste averea? Sau este doar o incercare de a speria companiile straine – Exxon Mobile si Chevron Texaco – care doresc sa cumpere un pachet de actiuni la Yukos? Adevarul este undeva la mijloc. Sustinatorii lui Putin afirma ca acesta a autorizat investigatiile fara sa stie cat de departe se va merge, gandindu-se ca Hodorkovski va da inapoi. Nici vorba! Magnatul petrolului a declansat un scandal international, plangandu-se ca este persecutat, a cumparat un ziar si a convins 101 membri ai Dumei sa semneze o petitie referitoare la asa-zisa tortura a unuia din suspectii din scandalul Yukos. Dizgratia lui Hodorkovski parea inevitabila. Il asteapta pana la zece ani de inchisoare, fiind acuzat de diverse fraude, de la evaziune fiscala la furt din avutul statului. Bursa s-a prabusit dupa arestarea lui Hodorkovski, revenindu-si intre timp. Iar zvonurile despre preluarea Yukos de catre o companie straina au incetat. Dar actiunile au cazut din nou, o data cu vestea ca statul a preluat 61% din companie. Hodorkovski nu este inca falit, dar soarta sa a socat comunitatea straina de afaceri din Rusia. Insa, asa cum a spus un om politic, Vladimir Rizkov, „aceasta afacere este un semn ca statul nu doreste sa considere comunitatea de afaceri drept un partener, ci doar un subordonat”.