UPDATE: Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a oferit mai multe explicații despre această boală. Acesta a precizat că încă nu se cunoaşte cauza, iar o echipă OMS a verificat în zonele afectate modul în care se manifestă afecţiunea şi ce trebuie făcut astfel încât pacienţii să poată primi îngrijiri medicale, fiind vorba despre zone foarte greu accesibile.
Alexandru Rafila a subliniat că nu se poate discuta despre o alertă de sănătate care să îngrijoreze autorităţile din alte ţări.
„Această afecţiune care se pare că este o boală cu transmitere respiratorie a apărut exclusiv într-o regiune izolată din Republica Democratică Congo şi ea nu prezintă în niciun fel caracteristicile unei boli care să pună probleme la nivel global. Alerta de sănătate publică este strict pentru regiunea în care aceste cazuri au fost înregistrate, iar pentru întreaga ţară, pentru Republica Democratică Congo este vorba despre o avertizare de nivel moderat.
Nu se cunoaşte cauza acestei boli, se presupune că ar fi o infecţie virală, o infecţie bacteriană sau chiar o infecţie parazitară. Şi malaria este precizată ca una dintre cauzele posibile de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Prima notificare a fost făcută pe data de 29 noiembrie de autorităţile din sănătate din Republica Democratică Congo, între timp o echipă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii s-a deplasat la faţa locului, iar primele concluzii pe care le-a tras această echipă au fost că este o afecţiune care are ca şi caracteristici febra la peste 90% dintre persoanele afectate, un sindrom respirator cu tuse, cu strănut”, a explicat Rafila pentru News.
Există provocări mari legate de accesul specialiştilor în zonele afectate de boală
Ministrul spune și că au fost înregistrate cazuri grave în cazul persoanelor subnutrite. Există și provocări mari legate de accesul specialiştilor în zonele afectate.
Totuși, organizaţiile internaţionale fac eforturi pentru a asigura celor în suferinţă tratamentele de care au nevoie.
„Ceea ce trebuie să înţelegem este că acele cazuri grave, mortale s-au înregistrat în totalitate la persoane subnutrite. Este clar că discutăm despre o boală care afectează o regiune izolată din Republica Congo unde nu există posibilităţi de diagnostic şi nici posibilităţi de tratament al pacienţilor, iar eforturile pe care organizaţiile internaţionale în frunte cu OMS le fac în momentul de faţă se referă la exact aceste două elemente care să ofere oamenilor din acea regiune capacitatea sau posibilitatea de a fi diagnosticaţi inclusiv din punctul de vedere al agentului patologic şi de a fi trataţi, iniţial cu simptomatice şi dacă se dovedeşte că este un microroganism care răspunde la o medicaţie specifică atunci să poată să fie administrată.
Nu putem discuta în niciun fel de o alertă de sănătate care să pună pe jar autorităţile din alte ţări pentru că această alertă se referă strict la Congo, iar informaţiile pe care le puteţi regăsi pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică, care provin de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt clarificatoare în acest sens. Eu consider că nu este niciun fel de motiv să speriem populaţia din România, mai ales într-o perioadă, dacă vreţi, foarte agitată, din punct de vedere social, din punct de vedere politic.
Pe de altă parte, ne apropiem de sărbători şi inducerea panicii în populaţie nu este justificată nici de datele de la organizaţiile internaţionale, nici de considerente de natură medicală care să genereze o panică în populaţie. Ca în fiecare an, România, după cum ştiţi, face supravegherea infecţiilor respiratorii în acest sezon, inclusiv a gripei, care reprezintă pricipala patologie care este responsabilă de o posibilă epidemie în această perioadă, nu este cazul în momentul de faţă, Institutul Naţional de Sănătate Publică monitorizează situaţia şi în mod evident, aşa cum facem în fiecare an împreună cu autorităţile locale de sănătate publică şi spitalele de profil luăm măsurile necesare ca să asigurăm asistenţa medicală inclusiv medicaţia antivirală specifică pentru pacienţii care ar putea să aibă gripă sau o infecţie cu noul coronavirus.
Aş vrea să vă spun că între agenţii etiologici virali implicaţi, inclusiv virusul rujeolic sau noul coronavirus sunt luaţi în considerare de către cei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, a mai spus Rafila pentru sursa menționată.
Este o boală pe care lumea medicală o priveşte cu mare atenţie
Știrea inițială: Beatrice Mahler, fost manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a avertizat recent, într-o postare pe rețelele sociale, asupra riscurilor pe care le implică această boală.
Aceasta a explicat că afecțiunea se transmite pe cale aeriană și că simptomele inițiale, similare gripei, includ febră, dureri de cap, tuse și dificultăți de respirație. În etapele ulterioare, pacienții pot dezvolta anemie severă, care necesită transfuzii de sânge.
Medicul a atras atenția asupra lipsei de informare în rândul instituțiilor medicale din România, subliniind că nici măcar cel mai mare spital de boli respiratorii din țară nu a primit notificări oficiale cu privire la această afecțiune. Ea a subliniat că boala nu trebuie privită ca o simplă alarmă falsă, ci ca o problemă reală care necesită monitorizare și măsuri adecvate.
Mahler a criticat Ministerul Sănătății pentru lipsa unei strategii de comunicare clare și a exprimat îngrijorări legate de pregătirea insuficientă a spitalelor românești pentru astfel de situații. Ea a menționat că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut boala X ca o afecțiune respiratorie de interes global, dar nivelul de alertă internațional pentru România rămâne scăzut.
„Nu este un joc şi nici o glumă, este o boală pe care lumea medicală internaţională o priveşte cu mare atenţie. Până acum ştim că se transmite prin aer. Simptomele seamănă în primele zile cu gripa. Adică: febră, dureri de cap, tuse, dificultăţi de respiraţie. Ulterior apare anemia severă, care necesită transfuzii de sânge. Până în prezent sunt declarate 71 de decese dintr-un număr total mai mic de 500 de cazuri. Congo, căci acolo a apărut boala X, a cerut ajutor internaţional pentru pacienţi, dar şi pentru a identifica cine produce boala.
Haosul zilelor actuale nu înseamnă protecţie. Dar poate asta se doreşte: HAOS… Sunt medic în cel mai mare spital de boli respiratorii din România, iar acestă informare nu am primit-o, deşi World Health Organization (WHO) atrage atenţia că vorbim de o afecţiune respiratorie. Poate nu se consideră important ca spitalele să fie pregătite pentru situaţii dificile. M-am întrebat dacă strategia Ministerul Sănătăţii – România este cea de a atenţiona populaţia… am căutat… nu am găsit nimic”, a scris Beatrice Mahler pe Facebook.
Medicul spune că lipsa unei informări adecvate a contribuit la pierderea încrederii populației
Medicul a evidențiat că informarea corectă a populației și a cadrelor medicale este esențială pentru a preveni haosul și pentru a asigura o reacție rapidă în fața unei posibile extinderi a bolii.
Reflectând asupra experienței din timpul pandemiei de COVID-19, Mahler a remarcat că lipsa unei informări adecvate a contribuit la pierderea încrederii populației în sistemul medical. Ea a reiterat necesitatea de a evita panica, concentrându-se în schimb pe pregătirea spitalelor și pe educarea publicului cu privire la riscuri.
„Am subliniat că trebuie informare şi nu panică, că trebuie să avem spitale pregătite şi noi nu eram… şi nu suntem nici acum… Cu tristeţe am constatat atunci că părerea mea nu a contat, iar consecinţele au fost devastatoare pentru încrederea oamenilor în medici şi nu numai. Congo pare departe, este o poveste de pe un alt continent, nivelul de alarmă internaţional este scăzut pentru România, însă informarea este esenţială şi obligatorie pentru instituţiile statului, către noi medicii şi către toată populaţia României”, a transmis Beatrice Mahler.
Postarea poate fi vizualizată aici.
