Beatrice Mahler, fost manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a avertizat recent, într-o postare pe rețelele sociale, asupra riscurilor pe care le implică această boală.
Este o boală pe care lumea medicală o priveşte cu mare atenţie
Aceasta a explicat că afecțiunea se transmite pe cale aeriană și că simptomele inițiale, similare gripei, includ febră, dureri de cap, tuse și dificultăți de respirație. În etapele ulterioare, pacienții pot dezvolta anemie severă, care necesită transfuzii de sânge.
Medicul a atras atenția asupra lipsei de informare în rândul instituțiilor medicale din România, subliniind că nici măcar cel mai mare spital de boli respiratorii din țară nu a primit notificări oficiale cu privire la această afecțiune. Ea a subliniat că boala nu trebuie privită ca o simplă alarmă falsă, ci ca o problemă reală care necesită monitorizare și măsuri adecvate.
Mahler a criticat Ministerul Sănătății pentru lipsa unei strategii de comunicare clare și a exprimat îngrijorări legate de pregătirea insuficientă a spitalelor românești pentru astfel de situații. Ea a menționat că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut boala X ca o afecțiune respiratorie de interes global, dar nivelul de alertă internațional pentru România rămâne scăzut.
„Nu este un joc şi nici o glumă, este o boală pe care lumea medicală internaţională o priveşte cu mare atenţie. Până acum ştim că se transmite prin aer. Simptomele seamănă în primele zile cu gripa. Adică: febră, dureri de cap, tuse, dificultăţi de respiraţie. Ulterior apare anemia severă, care necesită transfuzii de sânge. Până în prezent sunt declarate 71 de decese dintr-un număr total mai mic de 500 de cazuri. Congo, căci acolo a apărut boala X, a cerut ajutor internaţional pentru pacienţi, dar şi pentru a identifica cine produce boala.
Haosul zilelor actuale nu înseamnă protecţie. Dar poate asta se doreşte: HAOS… Sunt medic în cel mai mare spital de boli respiratorii din România, iar acestă informare nu am primit-o, deşi World Health Organization (WHO) atrage atenţia că vorbim de o afecţiune respiratorie. Poate nu se consideră important ca spitalele să fie pregătite pentru situaţii dificile. M-am întrebat dacă strategia Ministerul Sănătăţii – România este cea de a atenţiona populaţia… am căutat… nu am găsit nimic”, a scris Beatrice Mahler pe Facebook.
Medicul spune că lipsa unei informări adecvate a contribuit la pierderea încrederii populației
Medicul a evidențiat că informarea corectă a populației și a cadrelor medicale este esențială pentru a preveni haosul și pentru a asigura o reacție rapidă în fața unei posibile extinderi a bolii.
Reflectând asupra experienței din timpul pandemiei de COVID-19, Mahler a remarcat că lipsa unei informări adecvate a contribuit la pierderea încrederii populației în sistemul medical. Ea a reiterat necesitatea de a evita panica, concentrându-se în schimb pe pregătirea spitalelor și pe educarea publicului cu privire la riscuri.
„Am subliniat că trebuie informare şi nu panică, că trebuie să avem spitale pregătite şi noi nu eram… şi nu suntem nici acum… Cu tristeţe am constatat atunci că părerea mea nu a contat, iar consecinţele au fost devastatoare pentru încrederea oamenilor în medici şi nu numai. Congo pare departe, este o poveste de pe un alt continent, nivelul de alarmă internaţional este scăzut pentru România, însă informarea este esenţială şi obligatorie pentru instituţiile statului, către noi medicii şi către toată populaţia României”, a transmis Beatrice Mahler.
Postarea poate fi vizualizată aici.
