O epidemie de bronșiolită ar putea lovi Europa! Franța se află în stare de alertă, după ce numărul vizitelor la urgențe și al spitalizărilor la copiii cu vârsta sub doi ani este foarte mare, la niveluri mai mari decât a fost în ultimii 10 ani.

Copiii foarte mici sunt mai afectați

6.891 de copii cu vârsta sub doi ani au ajuns la urgențe numai în săptămâna cuprinsă între 31 octombrie și 6 noiembrie.

Deși acest virus afectează și adulții, copiii foarte mici au un grad de risc mai mare, deoarece aproximativ 92% dintre aceștia, adică 6.326, aveau mai puțin de un an. În 2.337 de cazuri a fost necesară spitalizarea.

Până în prezent, internările pentru bronșiolită reprezintă 50% din internările în urma unei vizite la camera de urgență la copiii cu vârsta sub doi ani. În sezoanele precedente, acest procent era undeva la 40%, conform Santé Publique France.

Ministerul Sănătății a activat planul alb național, prevăzut în situații sanitare excepționale, ceea ce înseamnă că angajații spitalelor pot fi rechemați la muncă, transferați sau nevoiți să lucreze seara și la sfârșiturile de săptămână.

Această infecție respiratorie poate fi provocată de mai multe virusuri, însă principalul vinovat este virusul sincițial respirator (Rsv). La un adult sănătos, infecția se manifestă în principiu cu simptome similare celor ale unei răceli obișnuite evoluția bolii.

Situația este însă diferită dacă vorbim depsre un copil sugar sau despre un copil care suferă de o boală cronică, simptomele pot fi mult mai severe, cum ar fi tuse și dificultăți de respirație. Această boală este contagioasă și se transmite în principal prin tuse, salivă, strănut, mâini și obiecte contaminate.

Următoarea pandemie, provocată de ghețari?

Specialiștii avertizează că următoarea mare epidemie sau pandemie ar putea veni după topirea ghețarilor.

Cercetătorii de la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie avertizează că până în anul 2100, două treimi din gheața din zona Arctică se vor topi. Acest lucru ar avea efecte devastatoare, pentru că ar însemna eliberarea de substanțe radioactive extrem de periculoase, dar și de virusuri și bacterii, dintre care cel puțin 100 sunt rezistente la antibiotice.

„Studiul estimează că până în 2100, două treimi din permafrost va fi topit, adică vom avea mai puțină gheață în nord. Materialul radioactiv de la testele nucleare va fi eliberat. Alte probleme sunt legate de poluarea din zonă, cu arsenic, cu nichel, deoarece acolo au fost exploatări miniere. Pe de altă parte, rezervorul acționează ca un frigider, care păstra virusuri și bacterii. Prin topire, se eliberează virusuri și bacterii, din care aproximativ 100 sunt rezistenți la antibiotice.

Odată cu topirea, acest material biologic și radioactiv este transportat în atmosferă. Totodată, la topire, prin permafrost se eliberează dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră. Totul are efecte asupra ecosistemelor din zonă și asupra populației. Efectele sunt și la scară globală asupra întregii atmosfere”, a explicat Bogdan Antonescu.

Studiul poate fi citit aici.