Vladimir Putin a spus că nu este necesară o alianță militară între China și Rusia în acest moment, dar că nu poate fi exclusă ca perspectivă de viitor, scrie NationalInterest.
Comentariile lui Putin vin, de altfel, după decenii de cooperare strânsă între China și Rusia într-o gamă largă de categorii de apărare și securitate regională.
La sfârșitul săptămânii trecute, Putin a remarcat că acum „China se îndreaptă rapid către statutul de superputere”. Întrebat cu privire la posibilitatea unei alianțe militare formale Rusia-China, Putin a răspuns: „Am presupus întotdeauna că amploarea relației noastre a atins un asemenea grad de cooperare și încredere încât nu avem nevoie de ea”. Dar, a adăugat el, „teoretic destul de posibil să o imaginăm”.
Putin a continuat să sublinieze că relația ruso-chineză depășește cu mult cooperarea militară imediată, extinzându-se în domeniul transferurilor de tehnologie. „Fără nici o îndoială, cooperarea noastră cu China consolidează capacitatea de apărare a armatei Chinei”, a spus președintele rus. Comentariile lui Putin sunt frapante în contextul lor istoric. Încă de la începuturile modernizării militare a Chinei, armata chineză s-a bazat masiv pe expertiza tehnică sovietică, acum rusă, pe acorduri de licențe și contracte de import.
De exemplu, în cazuk Forței Aeriane a Armatei de Eliberare Populară a Chinei (PLAAF, printre primele modele ale PLAAF s-au numărat avioanele de luptă MiG-9 și MiG-15, transferate din Uniunea Sovietică. Avioanele de luptă JA-5, J-6 și J-7 ale PLAAF au fost derivate ale MiG-17, MiG-19 și respectiv MiG-21 sovietice. J-11, în prezent unul dintre cele mai numeroase avioane de luptă din lista PLAAF, este o variantă apropiată a prolificului Su-27 sovietic. Iar recent, China a cumpărat din Rusia 24 de avioane de luptă Su-35.
Tendințe similare se pot observa și în lista Armatei de Eliberare a Poporului Chinez (PLAN). 12 submarine din clasa Kilo sovietică sunt în serviciul PLAN, în timp ce primul portavion din China Liaoning (Tip-001) a fost construit după modelul portavionului sovietic Riga din clasa Kuznetsov. Sistemele sovietice și rusești formează o mare parte din apărarea antirachetă a PLA. China a importat până la patru variante sovietice de rachete S-300. PLA a devenit, de asemenea, primul cumpărător internațional al sistemului de apărare antirachetă S-400, semnând un contract pentru livrarea a două baterii în 2014.
Deși nu e considerat în mod oficial o alianță militară, acest flux constant de transferuri de tehnologie se împletește cu o lungă istorie de exerciții de război comune și exerciții militare regionale pentru a forma piatra de temelie a unei relații de securitate ruso-chineze strategice.
Shi Yinhong, consilier al Consiliului de Stat al RPC, a declarat pentru South China Morning Post, că „tensiunile SUA-China sunt atât de mari, încât este posibil un conflict militar. Șansa ca Rusia să vrea să fie un aliat al Chinei este foarte mică”. Iar declarațiile lui Putin pot fi luate drept „un semn al aspirației Rusiei de a fi un actor neutru important și a forța SUA sau China să facă concesii importante.”
