Biocombustibilii au intrat în compoziţia carburanţilor din România de la jumătatea anului 2007, cel în care a avut loc aderarea la Uniunea Europeană (UE). Astfel, de la 1 iulie, România a introdus o cotă obligatorie de biodiesel de 2% pentru motorină. 

Legislaţia a fost actualizată şi, odată cu aceasta, li s-a solicitat producătorilor de combustibili noi majorări ale cotelor de biocombustibili. Potrivit Ministerului Energiei, de la data de 1 ianuarie 2016, motorina trebuie să aibă un conţinut de biocarburant de minim 6,5% în volum. De asemenea, de 1 ianuarie 2014 benzina trebuia să conţină cel puţin 4,5% biocarburant. Acest procent a fost păstrat pentru perioada 2014-2018, urmând ca, de la 1 ianuarie 2018, să fie introdusă pe piaţă benzina cu un conţinut de biocarburant de minimum 8% în volum. 

Dumitru Feleagă, directorul general al Bio Fuel Energy, singurul producător de bioetanol din ţară, susţine că majorarea la cel puţin 8% biocarburant în benzină ar putea stimula producţia autohtonă, iar fabrica ar putea majora producţia, dar există şi perspectiva ca marile companii petroliere să prefere importul de la firmele cu care firmele mamă au contracte. 

Cele mai recente date disponibile la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că România a consumat în 2015 o cantitate de 95.956 tone de biogazolină, în condiţiile în care producţia a fost de 39.471 de tone, importul a fost de 64.575 tone, iar exportul de 3.206 tone. Capacitatea fabricii Bio Fuel Energy este de 80.000 de tone. 

Producţia de biodiesel, ameninţată de importuri de dumping 

Situaţia este ceva mai bună în sectorul de biodiesel, unde cea mai mare parte a necesarului este produs intern. Conform EBB (European Biodiesel Board), România consumă în 160.000 tone de biodiesel pe an. Doi producători locali, Bunge şi Expur, produc în jur de 150.000 tone anual, iar 95% din biodieselul produs în România se bazează pe rapiţa cultivată la nivel local. 

Producţia este, însă, ameninţată de biodieselul ieftin din Polonia, iar statistica EBB arată că, în 2016, Polonia a exportat direct sau prin Bulgaria cantităţi importante de biodiesel. În acelaşi context, România a importat, anul trecut, o treime din necesar, iar dacă situaţia nu este remediată există riscul ca jumătate din cantitatea necesară să fie procurată din import, susţin producătorii locali. 

Reprezentanţii companiilor susţin, totodată, că reducerea producţiei de biodiesel din România ar putea determina producătorii de rapiţă să se orienteze spre exportul producţiei, în loc ca aceasta să fie procesată în România aducând o valoarea adăugată mai mare. 

Producţia agricolă merge la export 

Pentru producătorii agricoli, biocombustibilii nu au avut un impact asupra preţurilor producţiei agricole. În acest context, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susţine că o mare parte a producţiei agricole este exportată, inclusiv plante care ar putea fi utilizate pentru biodiesel. Acesta a explicat că la preţuri de achiziţie similare ar vinde producţia de rapiţă unui procesator din România, dar în cazul unui preţ mai bun la export ar prefera această variantă. 

Datele de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) relevă faptul că România a avut, în 2015, o producţie de rapiţă pentru ulei de 959.000 de tone, î timp ce producţia de porumb boabe a fost de 8,871 milioane de tone. 

Exporturile de seminţe de rapiţă au totalizat, în perioada de referinţă, 773.494,9 de tone, iar cele de porumb au fost de 5,125 milioane de tone.

AGERPRES