Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a transmis într-o postare pe contul său de socializare că nu va intra în politică, singura sa activitate fiind centrată pe forul științific. Acesta a ținut să precizeze acest lucru după ce au apărut speculații conform cărora ar putea fi candidat la președinție din partea AUR.
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a anunţat vineri că nu va intra în politică şi îşi va continua activitatea în cadrul forului ştiinţific. Precizarea sa vine ca urmare a vehiculării numelui său ca posibil candidat la preşedinţie din parte AUR şi în aceeaşi zi în care şi Biserica Ortodoxă a avut o delimitare similară de formaţiunea lui George Simion.
„Dragi Prieteni, Mi-am propus, din mai multe motive, să intervin cât mai rar pe Facebook şi în mijloacele de difuzare în masă în general. Dar, în urma unor menţionări din ultimul timp ale numelui meu, legate de scena politică, trebuie să precizez din nou că singura politică pe care o fac este aceea a Academiei Române şi singura mea preocupare publică este menţinerea acestei venerabile instituţii la nivelul stabilit de fondatori şi de înaintaşi, întru promovarea valorilor intelectuale autentice, a cercetării ştiinţifice şi creaţiei culturale la standardele cele mai înalte”, a scris președintele Academiei Române într-o postare pe contul său de Facebook.
Biserica s-a delimitat de AUR
Amintim că, tot vineri, biserica dezavuează confundarea programatică a (ultra)naţionalismului cu patriotismul luminat şi echilibrat de credinţa în valorile fidelităţii religioase, după cum afirmă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
Potrivit lui Bănescu, precizarea BOR vine după apariţia în presă, în ultimele zile, a unor „speculaţii referitoare la cripto-alianţe ale unei formaţiuni politice şi grupuscule ‘ortodoxe’ cu Biserica, care ar gira astfel formule ale excesului din discursul politic naţional pe anumite teme şi necesităţii unor lămuriri a poziţionării Bisericii faţă de entităţi politice care îi parazitează prestigiul şi îşi asociază din proprie şi impură iniţiativă numele trecător cu numele veşnic al Bisericii”.
„Confundarea programatică a (ultra)naţionalismului zgomotos exacerbat şi grav compromis ideologic cu patriotismul luminat şi echilibrat de credinţa în valorile fidelităţii religioase, culturale şi spirituale ale propriului popor, confiscarea populistă a nobilelor teme creştin-conservatoare rupte xenofob & filetist de contextul spiritual al Europei, nu fac decât să compromită aceste fundamentale teme, motiv pentru care Biserica dezavuează orice formă de exces apărută în marginea lor”, subliniază Bănescu.