Ministerul Mediului își dorește ca blocurile noi care vor fi construite să nu mai dețină centrale termice individuale, în contextul în care încălzirea rezidenţială contribuie semnificativ la emisiile de CO2.

Dovada o reprezintă cea mai recentă situația din Bistrița, oraș debranșat în totalitate de la sistemul centralizat de termoficare. Potrivit ultimelor informații, săptămâna trecută, aici au fost înregistrate trei depășiri ale concentrației de praf.

Într-un interviu acordat pentru Timp Online, directorul APM, Sever Roman susține că la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud este monitorizată în permanență calitatea aerului, adăugând că cei mai periculoși poluanți sunt pulberi în suspensie, PM10, foarte fine, care ajung în plămâni, apoi în sânge.

”La Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, monitorizăm în permanență calitatea aerului înconjurător și printr-o stație automată care face parte din rețeaua națională compusă din 140 astfel de stații automate. În județ, avem una singură, de fond urban, dar e reprezentativă, iar printre poluanții măsurați sunt și aceste pulberi în suspensie, PM10, foarte fine, care ajung în plămânii noștri și mai departe în sânge”, a spus acesta.

6 depășiri înregistrate într-un singur an

Totodată, el a mai precizat că doar în 2021, Bistrița a înregistrat 6 depășiri ale concentrației admise de PM10, trei în ianuarie și trei săptămâna trecută, în 12, 13 și 14 noiembrie, depășiri confirmate și prin metode tradiționale.

Directorul APM a mai adăugat că, potrivit monitorizării, cantitatea de praf inhalată este peste limitele legale în această perioadă, iar în acest context este nevoie de o atenție sporită.

„E foarte important să știm valoarea concentrației acestui poluant. Anul acesta, în Bistrița, am înregistrat 6 depășiri ale concentrației admise de PM10, trei în ianuarie și trei săptămâna trecută, în 12, 13 și 14 noiembrie, depășiri confirmate și prin metode tradiționale. Conform Legii 101/2011, legea aerului, sunt permise 35 astfel de depășiri într-un an. Ne încadrăm în valorile legale, dar nu putem să nu remarcăm aceste depășiri ale pulberilor în suspensie. Printre cauzele care duc la aceste depășiri se numără această vreme nefavorabilă, ceață dimineața, condiții nefavorabile de dispersie a prafului, plus starea de calm atmosferic, suntem ca sub un capac de oală.

Ca urmare. cantitatea de praf inhalată este peste limitele legale în această perioadă. De aceea, trebuie să fim atenți, iar cei cu sensibilități trebuie să țină mai mult geamurile închise sau să-și purifice aerul din interior ca să se protejeze mai mult de aceste momente din an când praful este în cantități mai mari decât limita maximă adminisibilă”, a declarat directorul APM, Sever Roman pentru Timp Online.

În același timp, el a mai precizat că un rol important în creșterea cantității de praf îl au și centralele de apartament care ”sunt surse punctiforme de emisie și, pentru că sunt foarte, foarte multe, ele au un impact cumulativ și contribuie din plin la creșterea concentrației de PM10 în atmosferă”.

Ce prevede directiva europeană

Referitor la interzicerea instalării de centrale termice, Sever Roman a explicat că este vorba despre o directivă europeană și nu o măsură impusă doar de România. El a adăugat că efectele se vor resimți în ceea ce privește calitatea aerului.

”Se vorbește de faptul că va urma probabil și o taxă pe coș de emisii, inclusiv se vor impune altfel de soluții de evacuare a acestor emisii, nu cu țeava orizontală, ci pe verticală ca să-l polueze pe vecin. Nu e greșit conceptul de a concentra totul, într-o singură centrală, într-un bloc nou, pentru că ar fi un singur coș de evacuare a emisiilor, undeva la altitudine, și ar permite o dispersie mult mai bună a poluanților atmosferici, față de 10 astfel de centrale de apartament montate pe o scară debloc, unde ar fi 10 surse de emisii.

Am făcut și un calcul sumar să vedem ce înseamnă lucrul acesta, după factorii de emisie, prin metodologia de calcul a UE, CORINAIR. De exemplu, pentru oxizii de azot, după arderea gazului într-o centrală termică de apartament, se degajă 42 de grame de oxizi de azot pe unitatea de căldură produsă la arderea gazului metan. Înmulțită cu 10 (câte centrale de apartament sunt -n.r.) rezultă 420 de grame. Dacă ar fi o singură centrală montată pe acea scară de bloc, ar fi 48 de grame. Este evident că numai la acest indicator, la oxizii de azot, e o creștere foarte mare a valorilor concentrației în atmosferă. La fel și la monoxidul de carbon”, a mai spus directorul APM.

De menționat este faptul că propunerea privind interzicerea centralelor termice individuale a venit din partea ministrului Mediului, Tánczos Barna. Potrivit acestuia, cea mai mare parte a poluării din România se datorează traficului, dar și încălzirii în contextul în care există foarte multe centrale individuale. În acest context,  el a propus în urmă cu câteva zile interzicerea instalării de centrale individuale pentru construcţiile noi, în lupta împotriva poluării.

“Aerul poluat va fi poluat din cauza traficului, din cauza încălzirii, foarte multe centrale individuale – este o situaţie de fapt – nu poţi să te duci în trecut să le scoţi din apartamente, dar măcar pentru blocurile noi. Trebuie să interzicem să fie instalate centrale individuale pentru construcţiile noi, să începem de undeva”, a declarat Tánczos Barna.