O nouă lovitură pentru micii agricultori: Cei care deţin sub 10 ha nu vor primi despăgubiri de la fondul mutual

În urma bătăliei dintre PRO AGRO şi LAPAR pentru înfiinţarea fondului mutual, victimele sunt micii agricultori, care nu vor putea primi despăgubiri de la acest fond.

 Două organizaţii se luptă pentru înfiinţarea fondului mutual pentru agricultori- Federaţia Naţională PRO AGRO şi Liga Asociațiilor de Producători din România –LAPAR. Fiecare consideră că este unica soluţie pentru acest demers. Conflictul s-a acutizat în ultima perioadă, şeful LAPAR, Laurenţiu Baciu, acuzându-l pe şeful PRO AGRO, Alexandru Jurconi, de impostură. Dar, după cum se desfăşoară ostilităţile, de pe urma acestui război au de pierdut micii agricultori, care au fost excluşi din acest proiect.

Baciu: „Jurconi este un puşcăriabil”!

Şeful LAPAR a prezentat presei o sentinţă, prin care Jurconi a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare,  pentru infracțiuni la legea contabilității.  ”Cel care conduce PRO AGRO și vrea să facă un fond mutual, cu banii fermierilor, este un pușcăriabil”- ne-a declarat Laurențiu Baciu. Pe de altă parte, Baciu a pus la dispoziția presei lista cu membrii PRO AGRO, depusă de federație la judecătoria din Ploiești. Pe lista se află societăți care dețin magazine alimentare, croitorii, firme de construcții rezidențiale etc, fără vreo legătură cu producătorii agricoli. ”Este o fraudă cu care se vrea să se înființeze primul fond mutual agricol. Au luat numele firmelor de la Registrul Comerțului și le-au băgat în tabel. Au ales una de la Bacău, alta de la Arad, ca să spună apoi că au reprezentativitate la nivel național”- a declarat pentru Capital Laurențiu Baciu.

Jurconi:  „Nu comentez aberaţii”

Întrebat cum răspunde acestor acuzaţii grave, Alexandru Jurconi ne-a  declarat: “Nu comentez astfel de aberaţii. Ar fi sub demnitatea mea. Ceea ce vă pot spune este că proiectul nostru de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea fondului mutual se află în Parlament, la Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaţilor. În perioada următoare, vom avea un dialog cu actorii principali, din domeniul legislativ, administrativ, cu membrii Guvernului şi alţi parteneri interesaţi. Noi suntem deschişi, am avut recent o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor noastre profesionale şi organizaţiilor interprofesionale, la care au participat şi reprezentanţi ai unor organizaţii din străinătate, inclusiv din Franţa şi din alte state europene, unde există astfel de fonduri  mutuale, care şi-au dovedit utilitatea. Noi, reprezentanții Pro Agro, considerăm că în acest moment avem toate informațiile necesare pentru a intra în linie dreaptă cu procedurile de autorizare a fondului nostru mutual”.

 „Interesul poartă fesul”!

Dar, la discuţiile care au avut loc zilele trecute la Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaţilor, cei doi combatanţi au lăsat armele jos şi au stabilit de comun acord că, indiferent cine va constitui fondul, fermierii care vor să adere la el trebuie să deţină minimum 10 ha de teren agricol. „Am fost de acord cu această restricţie, deoarece se ştie că, cei care deţin sub 10 ha de teren, de regulă, au diverse probleme nerezolvate cu actele de proprietate, nu au făcută succesiunea, nu au întăbulat terenul etc. şi nici nu au bani pentru a participa la capitalul fondului. De aceea, am convenit ca limita să fie de 10 ha”- ne-a declarat preşedintele LAPAR. Pe de altă parte, s-a stabilit că cei care vor pentru participa la fondul mutual vor primi şi o compensaţie, o sumă în plus la subvenţia pe suprafaţă, a cărei valoare urmează să fie stabilită. Aşadar, dacă plenul Camerei va adopta ordonanţa de urgenţă cu acest amendament, atunci 97,7 la sută din fermierii din România( acesta este procentul celor care deţin sub 10 ha-n.red.) nu vor avea acces la fondul mutual, deci nu vor putea primi despăgubiri pentru pierderile economice generate de boli ale animalelor, plantelor, incidente de mediu, precum si pentru pierderile generate de evenimentele de risc neasigurabil. De aceste despăgubiri vor beneficia doar marii proprietari sau concesionari de terenuri, care reprezintă sub 3 la sută din totalul fermierilor din România . În plus, aceştia vor primi şi subvenţii mai mari la hectar, tot în detrimentul micilor agricultori.
 
Constantin: ”Optez pentru un singur fond”
 
În conformitate cu actul normativ aprobat de Guvern şi trimis spre adoptare Parlamentului, pentru acreditarea unui fond, acesta trebuie să facă dovada că are în componență membri care exploatează cel puțin 30% din suprafața arabilă a țării. În legătură cu disputa LAPAR/-PRO AGRO, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, ne-a declarat: ” Eu le-am spus că mă ofer să fiu un mediator, un liant între cele două federaţii, pentru că, după părerea mea, cel mai bine este să înfiinţăm un singur fond la nivel de ţară, la care să participe toţi fermierii care doresc. Părerea mea este că  cele două federaţii pot constitui împreună un ONG, cu care să înfiinţeze un fond mutual reprezentativ. Asta ar însemna şi costuri mai mici pentru înfiinţarea acestei entităţi şi folosirea mai eficientă a fondurilor europene destinate acoperii pierderilor suferite de agricultori, prin despăgubirea lor prin fondul mutual”.
 
Situaţia exploataţiilor agricole din România
________________________________________________________
Între 1-10 ha    Între 10-100 ha   Peste 100 ha    Total exploataţii
________________________________________________________   
3.639.200             68.900               13.700             3.721.800            __________________________________________________________
Sursa MADR