Indicele ROBOR la trei luni, esențial pentru calculul dobânzilor variabile la creditele în lei, a ajuns la 5,92%, reflectând tensiunile din economie și creșterea percepției de risc asupra României. Evoluția este influențată de instabilitatea politică și de dezechilibrele macroeconomice, ceea ce pune presiune pe consumatori și companii prin majorarea ratelor la credite.
Creșterea ROBOR și impactul asupra economiei
Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calculul dobânzilor variabile la creditele de consum în lei, a continuat să crească, atingând joi nivelul de 5,92% pe an, față de 5,91% în ședința precedentă, conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR). Această tendință ascendentă reflectă o deteriorare a climatului financiar internațional și o creștere a percepției de risc asupra României, amplificată de rezultatele politice recente.
Evoluțiile recente pe piața interbancară demonstrează un impact direct al tensiunilor politice asupra economiei. Lichiditatea interbancară a scăzut semnificativ, iar costurile de finanțare pentru bănci și, implicit, pentru consumatori au crescut.
Evoluție îngrijorătoare a indicilor ROBOR și IRCC
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a explicat că dobânzile au crescut pe fondul incertitudinii și nervozității crescute în rândul finanțatorilor internaționali, generate de recentele schimbări politice. Acesta a menționat scăderea lichidității interbancare și deteriorarea fluxurilor de capital, cu intrările de valută transformate în ieșiri, ceea ce a amplificat percepția negativă asupra economiei României.
„Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării. Am observat în ultimele zile o scădere a lichidităţii interbancare pe fondul acestor incertitudini mai ample. De asemenea, s-a observat o deteriorare a fluxurilor de capital, acestea reversându-se, intrările de valută au devenit ieşiri, pe acelaşi fond de tensionare şi percepţie înrăutăţită a pieţelor internaţionale asupra României. Aceste evoluţii s-au dus pe dobânzi, au dus la creşterea dobânzilor din piaţa şi implicit la niveluri mai ridicate ale ROBOR.
Deci observăm o deteriorare/tensionare a condiţiilor financiar-monetare, ce vine dinspre pieţele financiare internaţionale, din nivelul mai ridicat de preocupare al acestora, mai exact pe fondul incertitudinilor politice sporite. Incertitudinea şi volatilitatea iniţiale asociate procesului electoral au fost extinse şi amplificate de surprizele scrutinului electoral, totul suprapunându-se peste vulnerabilităţile şi dezechilibrele macroeconomice ample preexistente, semnalizate în multiple rânduri de Banca Naţionala a României: deficit bugetar ridicat şi deficitele de cont curent şi comercial mari, ce necesită finanţare”, a explicat Cristian Popa, scrie antena3.ro.
Evoluțiile financiare sunt puse pe seama tensiunilor politice sporite, accentuate de surprizele scrutinului electoral, suprapuse peste dezechilibrele macroeconomice preexistente, precum deficitul bugetar ridicat și deficitele de cont curent și comercial semnificative, semnalate anterior de BNR.
ROBOR la șase luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare cu dobândă variabilă, a urcat la 5,96% pe an, de la 5,95%. De asemenea, ROBOR la 12 luni a ajuns la 5,99%, față de 5,98% în ziua precedentă.
În ceea ce privește IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor), acesta a crescut la 5,99% pe an în trimestrul II 2024, comparativ cu 5,86% în trimestrul anterior. IRCC este calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, conform reglementărilor din OUG 19/2019.
Politica și economia sunt conectate
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, au amplificat incertitudinile politice. Surpriza electorală a adăugat presiuni suplimentare asupra unei economii deja afectate de deficite mari bugetare, de cont curent și comercial. Cristian Popa a subliniat că aceste vulnerabilități economice sunt acum accentuate de percepția negativă a piețelor internaționale asupra stabilității financiare a României.
„Incertitudinea și volatilitatea inițiale asociate procesului electoral au fost extinse și amplificate de surprizele scrutinului electoral, totul suprapunându-se peste vulnerabilitățile și dezechilibrele macroeconomice ample preexistente”, a explicat Popa.
Presiuni suplimentare asupra populației
Această evoluție a indicilor ROBOR și IRCC va avea un impact direct asupra ratei la credite. Costurile de finanțare pentru creditele cu dobândă variabilă vor crește, afectând atât consumatorii, cât și companiile. În acest context, cei care au credite ipotecare sau de consum vor resimți din plin efectele acestor creșteri, iar mediul economic va deveni și mai tensionat.
La începutul anului, ROBOR la trei luni era 6,21%, în timp ce ROBOR la șase luni se situa la 6,26%. Deși valorile actuale sunt sub cele din primele luni ale anului, trendul ascendent din ultimele săptămâni sugerează o posibilă revenire la niveluri mai ridicate, pe măsură ce incertitudinile politice persistă.
Pe acest fundal, o stabilizare a piețelor financiare va depinde în mare măsură de reducerea tensiunilor politice și de adoptarea unor măsuri economice care să inspire încredere investitorilor internaționali.