Puterea economică a Chinei s-a văzut şi la Davos. Din cei 2.500 de participanţi, aproape 10% au fost chinezi.
Rethink, Redesign, Rebuild. Aceasta a fost deviza celei de-a 40-a ediţii a Forumului Economic Mondial. Acesta a fost şi mesajul pe care preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, invitat de onoare anul acesta Davos, l-a transmis în discursul său inaugural. Reformarea sistemului financiar mondial e mai mult decât o necesitate! Capitalismul sălbatic trebuie să dispară! Fără îndoială, criza a fixat capacul coşciugului unui sistem în care regulile lipsesc, iar rezultatele pe termen scurt sunt cele care contează. Reglementarea internaţională a sistemului bancar, prima şi cea mai importantă măsură care ar putea evita noi crize, nu este o temă nouă în discursul lui Sarkozy. Însă inedită este poziţia preşedintelui american Barack Obama. În urmă cu nici două săptămâni, el a anunţat că va propune Congresului noi legi care să limiteze businessurile băncilor. Această intenţie nu poate decât să facă furori. Dacă până şi Statele Unite, ţara care subvenţionează cu neruşinare instituţiile financiare, anunţă reforma, e clar că ceva urmează să se întâmple. Bineînţeles, întrebarea este când… Timothy Geithner, secretarul de stat al Trezoreriei Statelor Unite, susţinea că nici măcar una dintre băncile de pe Wall Street nu ar fi supravieţuit crizei fără ajutorul statului. Dar criza, spun mulţi economişti, nu a trecut, iar instituţiile financiare vor trebui refinanţate. W, U – aceste două litere descriu bine de tot forma pe care o poate lua dezastrul economic. Mai multe ţări au anunţat creşteri economice, dar acesta poate fi doar începutul unei noi etape a crizei. Una mai profundă, mai dureroasă.
Dacă americanii nu aplică repede reformele, riscă enorm. Riscă să-şi piardă titlul de cea mai mare putere a lumii. La pândă stă China, ţara comunistă care a dezvoltat un sistem economic capitalist cu totul original. Un sistem în a cărui bună funcţionare nu a apărut, până acum, nicio breşă. Chinezii produc orice şi exportă oriunde. Strategia e simplă: cât mai ieftin şi cât mai mult. Reuşesc asta şi pentru că au cea mai competitivă piaţă a forţei de muncă şi o legislaţie ce a favorizat din plin investiţiile străine. Aproape 9% a fost anul trecut creşterea economică a Chinei, un procentaj care sfidează toate guvernele statelor puternice ale lumii. Mai mult, când toţi căutau noi surse de finanţare, statul comunist a intrat în luna decembrie cu un excedent bugetar de aproape 300 de miliarde de dolari. Şi asta nu e tot.
Puterea economică a Chinei s-a văzut şi la Davos. Din cei 2.500 de participanţi, aproape 10% au fost chinezi. Aceştia nu au ajuns însă în celebra localitate elveţiană cu elicopterele, la fel ca omologii lor occidendali, ci au ales cel mai ieftin mijloc de transport, trenul. O filosofie ce le permite chinezilor să reuşească, dar care are şi rolul de a speria. Nu de alta, dar salvarea poate veni de la ţara în care pedeapsa cu moartea e încă la modă, iar, până nu de mult, familiile condamnaţilor erau puse să plătească glonţul. Nimic nu se pierde, totul se plăteşte!