Așadar, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect care vizează personalul Curţii Constituţionale. Potrivit proiectului magistraţii-asistenţi vor putea beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

De asemenea, proiectul va merge către Senat, în calitate de for decizional.

Personalul CCR este angajat pe bază de concurs

Legea din România arată că în CCR îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:

  • magistraţi-asistenţi;
  • personal auxiliar de specialitate;
  • personal încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale, în condiţiile legii.

Amintim că personalul Curţii Constituţionale este angajat pe bază de concurs.

„Funcţiile de secretar general şi de prim magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent şef sunt funcţii de conducere. Funcţiile de conducere de la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale ocupate de magistraţii asistenţi sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei de magistrat-asistent şef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director general.

Funcţiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director. Alte funcţii de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice şi nomenclatorului de funcţii aprobate”, arată actul normativ adoptat de Camera Deputaților.

Actul normativ arată că trebuie îndeplinite mai multe condiții

De asemenea, structura organizatorică a Curţii Constituţionale şi nomenclatorul funcţiilor vor fi aprobate de plenul Curţii, la propunerea preşedintelui CCR. Potrivit proiectului, preşedintele Curţii va aproba statul de funcţii şi de personal.

Actul normativ mai stabileşte că funcţia de magistrat-asistent la Curtea Constituţională este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi de la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.

Aceştia sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate care presupune existenţa unui conflict între interesele lor personale şi interesul public, de natură să influenţeze îndeplinirea cu imparţialitate şi obiectivitate a atribuţiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ.

Totodată, magistraţii asistenţi vor fi obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora, precum şi o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii.

Magistraţilor asistenţi le este interzis să desfășoare următoarele activități

Mai apoi, magistraţii-asistenţi care aveau vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 vor fi obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii.

Magistraţilor asistenţi le este interzis:

  • să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
  • să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;
  • să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;
  • să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Prin excepţie, magistraţii-asistenţi pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Simultan, magistraţii-asistenţi nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic, sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, nu îşi pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curţii Constituţionale şi nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale cu privire la acestea.