O nouă prietenie – Varşovia a schimbat Budapesta cu Bucureștiul
Poate este cea mai mare lovitură şi, totodată, cea mai mare pierdere de prestigiu pentru Guvernul populist de la Budapesta pierderea peste noapte a celui mai loial aliat al său, conducerea de la Varsovia, cu o conduită similară. Diferențele de atitudine dintre cele două ţări față de Rusia și Vladimir Putin au fost trecute în plan secund înainte de război din cauza interdependenței în lupta comună cu Uniunea Europeană dată în numele democraţiei iliberale, neortodoxă, însă în zorii zilei de 24 februarie, odată cu declanşarea atacului Rusiei împotriva Ucrainei, a dispărut această interdepenţă, scrie Nepszava.
Tergiversarea, manifestările ambigue şi izolarea de care au dat dovadă premierul Viktor Orbán şi ministrul de externe, Péter Szijjártó, faţă de eforturile internaţionale depuse pentru creşterea capacităţilor de apărare ale Ucrainei a fost prea de tot chiar şi pentru echipa lui Kaczynski.
Războiul efectiv din ţara vecină şi pericolul rusesc apărut lângă graniţa Poloniei au trezit imediat la relalitate Guvernul de la Varşovia, care şi-a dat seama că sprijin şi apărare poate aştepta doar de la organizaţiile în care Polonia a devenit membru voluntar, respectiv de la UE şi NATO. În cercurile guvernamentale au fost ascultate, cu siguranţă, consternant afirmaţiile lui Viktor Orbán, potrivit căruia „cel (i) care crede că NATO ne va apăra, greşeşte”. Varşovia ştie, de asemenea, că are nevoie şi de un aliat extrem de apropiat în regiune, așa că a acţionat rapid şi a schimbat brusc Budapesta cu Bucureştiul.
Pe 3 martie a avut loc deja o sedinţă comună de guvern România-Polonia, la care au fost încheiate o serie de acorduri bilaterale. Cel mai simbolic dintre acestea este Planul de acțiune comun pentru perioada 2022-2026, semnat de cei doi miniştri de externe. Zbigniew Rau şi Bogdan Aurescu au semnat cu acest prilej şi un memorandum, incluzând într-o formă oficială declaraţia de înţelegere privind cooperarea între cele două ministere de externe în domeniul diplomaţiei şi al ştiinţei.
Nu mai puțin semnificativ este acordul polono-român privind intensificarea cooperării în domeniul asigurării resurselor destinate rezervelor de stat şi situaţiilor de criză sau acordul militar. Desigur, cooperarea între Polonia şi România nu este o noutate, deoarece cele două ţări au încheiat încă din 2009 un parteneriat strategic, iar în decembrie 2015 au adoptat un plan de acţiune pentru perioada 2016-2020.
România și Polonia colaborează în chestiuni de securitate
Bucureştiul şi Varşovia sunt legate mai ales datorită situaţiei lor în NATO si a poziţiilor lor regionale de o importanţă majoră. Cele două ţări colaborează în special în chestiunile de securitate la nivel regional în cadrul unor forumuri, cum ar fi Forumul Bucureşti 9 (care reuneşte statele membre NATO din Europa Centrală şi de Est) sau Forumul Turcia-Polonia-România. Între cele două ţări sunt bune şi relaţiile economice, ambele fiind membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări.
Cu toate acestea apropierea bruscă şi spectaculoasă polono-română poate avea o semnificație pentru Budapesta, mai ales în lumina faptului că de la izbucnirea războiului, capitala Ungariei a fost în mare măsură evitată de toți factorii de decizie de rang înalt european sau nord-american. Ba mai mult, consilierii pentru securitate națională ai bunului vechi prieten neortodox Recep Tayyip Erdogan nu s-au întâlnit cu Viktor Orbán, ci s-au consultat marţi cu staff-ul preşedinţilor Poloniei şi României, respectiv Andrzej Duda şi Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii trilaterale România-Polonia-Turcia, care a avut loc la Bucureşti.
Politicienii străini vin la București și Varșovia
În timp ce în fosta mănăstire carmelită şi în Palatul Sándor aproape niciun oaspete nu deranjează „liniştea strategică”, la București și Varșovia, vin într-una politicienii străini. În aceste zile tocmai vicepreşedintele american, Kamala Harris, efectuează o vizită la Bucureşti şi Varşovia, dar în ambele ţări au fost în vizită deja factorii de decizie europeni şi americani. De la izbucnirea războiului a fost la Bucureşti, de exemplu, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul francez al apărării, Florence Parly, ministrul canadian de externe, Melanie Joly, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi sau comisarul european pentru afaceri interne, Zlva Johansson.
Budapesta este lăsată în afara orizontului diplomației internaționale, în ciuda faptului că războiul are loc într-o țară vecină cu Ungaria, şi în Ungaria vin refugiaţi din Ucraina, chiar dacă într-un număr mai mic decât în Polonia sau în România. Guvernul Orbán a rămas singur, în afară de invitaţia la consultările obligatorii ale ţărilor membre ale UE şi NATO a primit o singură invitaţie, dar încă înainte de război, şi anume la Londra. Boris Johnson a încercat să revigoreze Grupul de la Visegrad, însă succesul acestei întâlniri poate fi observat şi din faptul că evenimentul abia a atins pragul de stimulare al presei poloneze, slovace și cehe.
