Companiile americane au făcut afaceri în China ținându-și ochii deschiși: ele fac compromisuri în privința libertăților civice, și o fac conștient, dar speră că această conformare va da roade – nu numai în venituri, ci și prin stropul de liberalizare cu care o firmă dintr-o țară democratică poate contribui într-un stat autoritar.

Ce anume a grăbit decizia luată de şefii LinkedIn?

Cu toate acestea, una câte una, companii precum Twitter și Facebook au fost blocate ori s-au retras voluntar, deși cu reticență, precum Google. Ele au constatat că li se impun condiții exagerate, precum cenzura informațiilor sau predarea angro a datelor consumatorilor, primind prea puțin în schimb.

În septembrie, LinkedIn a fost implicată într-un scandal provocat de ștergerea conturilor unor jurnaliști americani din aplicația ei pentru China. Acesta a fost precedat de blocarea unor cercetători sau activiști ai drepturilor omului de pe tot cuprinsul lumii.

LinkedIn va renunța la versiunea chineză a produsului său, optând pentru o aplicație generală pentru locuri de muncă lipsită de postări și articole. Firma a precizat pe blogul ei în anunțul privind decizia că s-a confruntat cu un „mediu de operare semnificativ mai dificil și cu cerințe de conformare mai mari”; menționează acolo totodată și „libera exprimare”.

La mijloc, între presiunea regimului chinez şi presiunea criticilor din străinătate

Același anunț publicat în limba chineză nu cuprinde niciunul dintre acești termeni, a observat site-ul de știri Protocol. Acest aspect rezumă întreaga problemă.

LinkedIn a fost prinsă la mijloc între presiunea regimului atunci când facilita prea multe conversații sau dezbateri inter-culturale – și presiunea criticilor din străinătate atunci când se conforma dictatelor Partidului Comunist Chinez. LinkedIn nu avea cum să câștige, scrie The Washington Post.

Și acum pare că toată lumea va pierde. Microsoft a avut dreptate să retragă LinkedIn de pe imensa piață chineză, dacă singura alternativă disponibilă era capitularea. A proceda altfel ar fi însemnat să fie complice la represiunea chineză, dar și să încurajeze conducătorii autoritari din alte țări să-și testeze capacitatea de intimidare pentru a vedea până unde pot merge nepedepsiți cu ea.

Utilizatorii din China au pierdut încă una din puținele lor conexiuni cu restul lumii

Totuși, pe termen scurt, utilizatorii din China au pierdut încă una din puținele lor conexiuni cu restul lumii. Serviciile spre care se vor reorienta – în primul rând aplicația chineză WeChat – nu-și vor pierde timpul încercând să permită cât mai multă exprimare cu putință fără a încălca legislația nedreaptă a țării.

Companiile tehnologice americane care mai operează în China, inclusiv Apple și, da, Microsoft prin motorul său de căutare Bing, trebuie să-și pună întrebarea: este capacitatea lor de a atenua unele încălcări ale drepturilor omului compensată cu vârf și îndesat de obligația lor de a provoca alte încălcări? Răspunsul este de obicei da. Însă decizia de a pleca, oricât de corectă ar fi, e și teribil de descurajatoare.

SUA, aliații lor și companiile care le împărtășesc valorile trebuie să lupte pentru un internet global al viitorului în care această nefericită dilemă să fie mai degrabă excepția decât regula.