Ministerul de Finanțe a lansat în dezbatere publică proiectul pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015, norme care trebuie corelate cu modificările aduse cadrului fiscal prin mai multe legi introduse anul trecut. Cu alte cuvinte, ministerul condus de Eugen Teodorivici lucrează la o nouă serie de peticiri ale ultimelor modificări fiscale astfel încât să fie aplicabile și să nu introducă mai multă birocrație pentru companii. De altfel, ministrul a declarat în majoritatea ieșirilor publice că așteaptă sugestii directe de la oamenii de afaceri referitoare la necesitatea unor clarificări fiscale, pe care să le pună în practică rapid.
Proiectul vine cu precizări în multe cazuri, ceea ce arată și cât de puțin au fost pregătite legile anul trecut. În ceea ce privește impozitul pe profit una dintre cele mai importante precizări este cea legată de regimul fiscal aplicabil cheltuielilor creanțelor înstrăinate, lege anunțată inițial pentru limitarea deductibilității creditelor neperformante vândute de instituțiile financiare și a diferențelor de curs valutar, dar care atinge toate companiile. Precizarea arată că „pierderile generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare se determină ca diferență între cheltuielile de curs valutar/cheltuielile financiare în cazul celor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora și veniturile din diferența la de curs valutar/veniturile financiare aferente”.
În cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor au fost actualizate referințele la noul plafon de un milion de euro până la care se aplică impozit pe venit, nu pe profit. Companiile care doresc pot opta pentru impozitul pe profit (cu posibilitatea deductibilității cheltuielilor), dar cu condiția ca firma să aibă un capital social de cel puțin 45.000 lei și cel puțin doi salariați.
Declarația unică
Impozitul pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile sociale au, de asemenea, o serie de clarificări menite să simplifice procesul. În primul rând rămâne bătută în cuie data de 15 martie până la care trebuie depusă declarația unică pentru aplicarea sistemului de autoimpunere pentru veniturile realizate în anul anterior. Plățile anticipate pentru impozitul pe venit și contribuții sociale au fost eliminate pentru cei care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din chirii și din activități agricole, silvicultură și piscicultură.
O schimbare importantă este cea legată de entitățile nonprofit către care se pot redirecționa procente din impozitul pe venit și care au fost afectate de reducerea nivelului de impozit de la 16% la 10%. Astfel, procentul ce poate fi redirecționat crește de la 2% la 3,5%, iar exercitarea opțiunii trebuie realizată de plătitorul de venit. A apărut însă o altă problemă în noile modificări: beneficiarii nu pot fi decât entitățile nonprofit și unitățile de cult care sunt „furnizori de servicii sociale” și acreditați ca atare. Adică sunt eliminate ONG-urile sau alte entități care au alt obiect de activitate, cum ar fi educația.
O altă modificare semnificativă este eliminarea obligației de înregistrare la ANAF a contractelor de închiriere. De asemenea, este stabilit nivelul de 12 salarii minime brute drept plafon pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale și pentru asigurări sociale de sănătate.
În sfera impozitelor și taxelor locale au fost stabilite documentele necesare pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată conform legii 422/2001, repectiv autorizația de construire, procesul verbal de recepție a lucrărilor și actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construcție. Pentru impozitul pe terenul agricol înregistrat ca teren cu construcții, ca și alte terenuri agricole înregistrare la altă categorie de folosință, s-a stabilit suprafața maximă de 400 metri pătrați.
Proiectul de 29 de pagini detaliază modificările, inclusiv cele aplicate taxei pe valoarea adăugată și accizelor și alte taxe speciale.
Acest articol a fost publicat în numărul 17 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 30 aprilie – 6 mai 2018
