Cele mai noi informaţii venite din partea Băncii Naţionale a României (BNR) cu privire la indicii ROBOR!

O nouă scădere înregistrată pentru indicele ROBOR la trei luni

Astfel, potrivit datelor prezentate de Banca Centrală, indicele ROBOR la trei luni a fost cotat marți, 16 august, la 7,96%, în scădere faţă de vineri, când a fost cotat la 7,98%.

Indicele ROBOR la trei luni este folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019.

Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut şi el, iar cel la 12 luni a rămas constant

O scădere mică a fost înregistrată şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, care este folosit la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă.

Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la 8,12%, de la 8,13% cât era în ultima şedinţă.

Cât priveşte indicele ROBOR la 12 luni, acesta a rămas neschimbat, fiind cotat la valoarea de 8,27%.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

Mugur Isărescu: Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară

Recent, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, critica băncile comerciale din România, care „au cam sărit calul cu ROBOR-ul”.

„Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%.

Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight.

Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul.

S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze.

Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a explicat Mugur Isărescu pe 9 august.