În contextul dezbaterilor din cadrul Comisiei și a Parlamentului European pentru o nouă strategie forestieră europeană, a preocupărilor privind starea pădurilor României precum și a măsurilor care se impun, Asociația Industriei Lemnului - Prolemn a organizat în 28 septembrie, o masă rotundă tehnică la nivelul factorilor de decizie europeni, eveniment care s-a bucurat de un succes deosebit, dovedit prin numărul și calitatea participanților.
Conform unui comunicat, în total au fost prezenți la eveniment un număr de 56 de persoane, între care 36 participanți externi:
- 8 reprezentanții ai Comisiei Europene.
- 3 europarlamentari.
- reprezentanți ai principalelor organizații europene ale proprietarilor de păduri (CEPF), industriei lemnului (EOS și CEI-BOIS), administrațiilor silvice de stat (EUSTAFOR), ONG-uri de mediu, Institutul Forestier European (EFI), Institutul de Cercetări al Comisiei Europene (ISPRA-JRC), reprezentanți ai mediului universitar
La finalul evenimentului, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, domnul Cătălin Tobescu, a transmis un mesaj în care a arătat că starea pădurilor din România este bună dacă ne referim la faptul că:
- suprafața pădurilor a crescut în ultimii 30 de ani;
- doar 11% din pădure are mai puțin de 20 de ani, mult sub situația distribuției normale pe clase de vârstă a pădurii, situație în care această clasă de vârstă ar fi trebuit să fie de 16%;
- 1% din suprafața pădurilor se află în clasa de regenerare, ceea ce se încadrează într-o situație normală;
- există o creștere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior – 24 milioane m3 pe an, ceea ce arată că se recoltează legal și ilegal – maxim 65% din creșterea pădurii;
- au existat calamități forestiere destul de mari în ultimii ani (daune cauzate prin doborâturi de vânt), dar nu au existat atacuri semnificative ale gândacilor de scoarță la rășinoase – pădurile României au rezistat mult mai bine decât în multe alte țări europene;
- silvicultura noastră se bazează pe principii naturale: regenerarea naturală prin semințe, utilizarea speciilor de arbori nativi și proveniență locală, vârste de regenerare prin tăieri definitive ridicate;
- în ciuda schimbărilor climatice și calamităților naturale, pădurile României se află într-o stare de sănătate bună și prezintă o biodiversitate excepțională;
- există o scădere semnificativă și progresivă a exploatării forestiere ilegale din 2014 până în prezent.
Ca și concluzie cu referire la starea pădurilor, dl. Cătălin Tobescu a arătat că biodiversitatea pădurilor românești este rezultatul atât al practicilor silvice, cât și al accesibilității reduse a pădurilor.
Referindu-se la principalele provocări pentru domeniul forestier din România, președintele AIL – Prolemn a mai arătat:
- Mulți politicieni, precum și o parte a opiniei publice, nu au o percepție corectă cu privire la gestionarea durabilă a pădurilor. Non-intervenția și gestionarea pasivă sunt soluții doar pentru conservare în ariile strict protejate – 10% în strategia europeană pentru protecția biodiversității. Pentru restul de 90% din păduri, cheia pentru gestionarea durabilă, chiar și pentru combaterea schimbărilor climatice, este o silvicultură activă.
- Tăierile neautorizate și combaterea acestora au condus la suprareglementare, funcționarea industriei lemnului într-un mediu economic cu risc ridicat, cu costuri ridicate pentru verificarea conformității, cu migrarea forței de muncă din sector.
- altă problemă este lipsa de beneficii economice și sociale pentru proprietarii de păduri din gestionarea pădurilor, din cauza restricțiilor impuse fără despăgubiri echitabile și a costurilor ridicate de administrare a pădurii. Efectul acestei situații se vede în blocarea gestionării exploatațiilor forestiere mici și neexecutarea operațiunilor de îngrijire, precum și lipsa motivației pentru extinderea fondului
- Este de semnalat și problema lipsei finanțării în sectorul forestier. Nevoile de finanțare sunt urgente pentru:
- Accesibilitate sporită a fondului forestier;
- Compensarea proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse;
- Noi investiții în mașini și tehnologie de recoltare;
- Extinderea terenului forestier.
Analiza situației actuale a condus la concluzia următoare: toată lumea este nemulțumită de situația actuală a sectorului forestier din România și este nevoie de reformă!
În continuarea alocuțiunii sale, dl. Cătălin Tobescu a arătat că este nevoie de o reformă în sectorul forestier, o schimbare de paradigmă care să ia în considerare răspunsurile la provocările majore menționate. Esențial pentru această schimbare de paradigmă este să nu se piardă ceea ce este valoros – starea bună de sănătate a pădurilor, excepționala biodiversitate și să se găsească soluții pentru provocări.
Obiectivele principale care ar trebui avute în vedere
- gestionarea durabilă a pădurilor și mobilizarea durabilă a resurselor lemnoase;
- reglementare inteligentă – diversificarea instrumentelor de politici forestiere, tranziția de la situația extrem de rigidă de astăzi, bazată exclusiv pe instrumente de comandă și control, către politici stimulative bazate pe angajamente voluntare, mai multă libertate economică și responsabilitate;
- reducerea costurilor economice în administrarea pădurilor;
- să fie respectat dreptul de proprietate, să fie compensate restricțiile impuse proprietarilor de păduri;
- să existe beneficiile economice și sociale din administrarea pădurilor, beneficii echitabil
Un aspect esențial este asigurarea accesului micilor proprietari de păduri la uzufructul proprietății lor, ceea ce ar ajuta și la aprovizionarea legală a populației cu lemnul de foc .
În finalul intervenției, dl. Cătălin Tobescu a arătat că industria românească de prelucrare a lemnului, reprezentată prin Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, face apel la Comisia Europeană pentru ca:
- Industria lemnului să fie pe deplin implicată și consultată atunci când este evaluată și se fac recomandări cu privire la situația sectorului forestier din România. Participarea și consultarea cu operatorii economici sunt esențiale.
- Să existe o abordare bazată pe fapte, atunci când vine vorba de silvicultură în România și să fie pe deplin luate în considerare expertiza și informațiile publice disponibile (de exemplu datele IFN, expertiza instituțiilor de cercetare, a universităților, a Institutului Național de Statistică, etc.).
- Să existe o evaluare generală și imparțială a situației sectorului forestier din România.
- Industria nu poate și nu va comenta asupra potențialelor probleme în gestionarea ariilor protejate din România. Cu toate acestea, industria are un interes major în obținerea certitudinii și fiabilității juridice.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și-a exprimat disponibilitatea să asiste oricând Comisia Europeană cu informații și opinii avizate.
