Independența Cataluniei și ruperea acesteia de Spania întâmpină tot mai multe probleme, iar dovada că apariția unui nou stat pe harta europeană va avea loc foarte greu (în ciuda unei voințe politice și a mediatizării excesive a acestui subiect) a venit în urmă cu foarte puțin timp.
Despre ce este vorba mai exact? O serie de cifre publicate de Centro de Investigaciones Sociológicas (CIS) arată că doar 34% dintre catalani doresc ruperea de Spania și crearea unui stat independent, ceea ce încurcă socotelille liderilor celor două formațiuni politice care doresc independența.
Cifrele dau peste cap situația pentru că arată faptul că independența Cataluniei nu are sprijinul oamenilor.
Criza economică din Spania alimentează starea de spirit separatistă din Catalunia. Ea îi determină pe catalani să pună problemele lor economice pe seama unui sistem naţional care, în opinia lor, îi obligă să aducă o contribuţie disproporţionată în raport cu restul Spaniei.
Perspectiva independenţei regiunii autonome Catalunia din Spania nu suscită entuziasm în Europa. Există ţări ca Belgia, Cipru, Italia, Slovacia şi Marea Britanie, în care mişcările separatiste ale unor minorităţi naţionale s-ar putea inspira din secesiunea catalană.
In extremis, însă, UE nu ar avea de ales decât să respecte un proces de independenţă care a ţinut seama cu scrupulozitate de legislaţia internaţională.
Catalunia are o tradiţie ”mândră” de autoguvernare datând din Evul Mediu. Revolta catalană împotriva suzeranităţii spaniole, în 1640, şi războiul ulterior, soldat cu înfrângerea Cataloniei, reverberează până astăzi. Mai recent, un moment decisiv a existat în 2010, când Curtea Constituţională a Spaniei a respins în mare măsură un nou statut de autonomie pentru Catalunia aprobat de Parlamentul naţional în 2006.
De curând, formaţiunile politice CiU şi ERC au prezentat declaraţia de suveranitate grupurilor parlamentare care susţin referendumul.Textul, care a fost respins ulterior, sublinia că o astfel de consultare va servi pentru "constituirea Cataloniei într-un stat al Europei".
Potrivit textului, care a și fost respins, Catalunia are, "din motive de legitimitate democratică, caracter de subiect politic şi juridic suveran". Este vorba despre o scurtă declaraţie în cinci puncte pe care preşedintele Generalitat (Guvernul autonom catalan), Artur Mas, şi liderul ERC, Oriol Junqueras, doresc să le transforme în începutul oficial şi solemn al procesului de dobândire a independenţei.