Celelalte stimulente fiscale si financiare propuse de ERM Energy din Marea Britanie si Dansk Energy Management din Danemarca – cele doua firme care au realizat proiectul finantat de Phare pentru implementarea in Romania a Protocolului pentru Eficienta Energetica – nu pot fi acceptate, cel putin in aceasta perioada, de Ministerul Finantelor.
Implementarea Protocolului pentru Eficienta Energetica, semnat intre Romania si Uniunea Europeana, nu este nici pe departe atat de usor de realizat cum au preconizat reprezentantii celor doua firme, ERM Energy si Dansk Energy Management, care au intocmit raportul privind posibilitatile financiare si fiscale de promovare a eficientei energetice. Din cele 41 de instrumente financiare depistate de realizatorii proiectului ca posibilitati de stimulare a reducerii consumului de energie si de alimentare a Fondului pentru Eficienta Energetica, unul singur poate fi pus in discutie in acest moment: instituirea unei taxe pe energie, care sa fie platita de consumator si care sa alimenteze acest fond. Toate celelalte masuri prevazute in raport nu pot fi acceptate de Ministerul Finantelor, o parte, pentru ca ar afecta veniturile ce trebuie colectate la buget, iar alta parte, pentru ca ele contravin acordurilor incheiate de Executiv cu organismele financiare internationale.
Taxe prezente pentru economii viitoare
Din punct de vedere financiar, in Romania exista, in prezent, alte prioritati decat eficienta energetica. Un program bun de eficientizare a consumului implica un nivel ridicat de finantare. In Franta, pentru economia de energie se cheltuiesc aproximativ 16 milioane euro pe an, iar in Marea Britanie, aproximativ 38 milioane euro. O parte din aceste fonduri sunt colectate prin aplicarea unei taxe (in Marea Britanie, de exemplu, taxa este de 1,5 EURO), pe care fiecare consumator de energie electrica si caldura o plateste catre un fond de eficienta energetica. Acesti bani sunt cheltuiti pe proiecte de eficienta energetica, realizate de institutii similare cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE). Directorul general al ARCE, Corneliu Rotaru, considera ca aplicarea unui program concret de eficienta si economisire a energiei ar putea reduce costurile cu peste zece procente pentru fiecare consumator.
Pentru Romania, aplicarea unui astfel de program pentru consumatorii persoane fizice ar consta in implementarea unui sistem individual de contorizare a energiei termice, astfel incat consumatorul sa plateasca numai serviciile consumate. Concret, daca energia termica furnizata nu indeplineste anumite conditii de calitate (temperatura), ea nu va fi inregistrata pe contor si in concluzie nu va fi platita. Acest sistem ar obliga producatorul sau distribuitorul de energie sa-si eficientizeze activitatea pentru a nu mai livra energie termica sub parametrii minimi de calitate. In privinta energiei electrice, ARCE ar putea subventiona din acest fond pretul de comercializare al aparaturii electrocasnice, care se dovedeste eficienta din punctul de vedere al consumului de energie.
Firmele nu iau in serios eficienta energetica
Societatile comerciale trateaza cu superficialitate posibilitatea realizarii unor economii prin eficientizarea consumului energetic. Florin Gugu, seful serviciului tarifare din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, sustine ca un numar foarte mic de agenti economici au apelat la sistemul diversificat de facturare a energiei, propus de CONEL. La nivel managerial, nu se intelege inca, in anumite cazuri fiind evident un dezinteres total, necesitatea realizarii unor programe de eficienta energetica pe baza fluxului tehnologic al firmei. Din acest motiv, proiectul de facturare diferentiata, propus de CONEL in aceasta vara, nu a avut succes in randul companiilor.
Exista insa o multime de companii, cele mai multe cu capital de stat, pentru care economisirea a cateva zeci de milioane de lei lunar prin eficientizarea consumurilor nu este considerata o posibilitate de iesire din criza financiara. In consecinta, managerii acestor societati nu accepta sa investeasca in studii de consum energetic, prin care sa fie depistate si eventual diminuate varfurile de sarcina din procesul tehnologic. Un astfel de studiu, in opinia specialistilor, poate fi realizat cu doua calculatoare conectate la reteaua interna de alimentare cu energie prin intermediul unor aparate de masura a varfurilor de sarcina. Investitia intr-un astfel de sistem si salarizarea a doi specialisti in domeniul energetic pentru urmarirea varfurilor de consum energetic si atenuarea lor costa, in anumite cazuri, mai putin decat poate economisi o companie intr-o singura luna de activitate productiva.
Firmele mari consumatoare de energie, cum sunt Sidex, Oltchim sau Alro, au reusit prin aplicarea unor astfel de programe sa obtina o reducere a costurilor pentru energia consumata, intre 8 si 12 procente.
Ministerul Industriei vrea independenta energetica
Desi ARCE face parte din Ministerul Industriei si Comertului, investitiile acestui minister se indreapta mai degraba spre metinerea independentei energetice, decat spre eficientizarea consumului de energie. Astfel, din fondurile provenite de la bugetul de stat, MIC investeste peste 2.300 miliarde lei in continuarea lucrarilor la termocentrale pe lignit, desi conducerea societatii Termoelectrica SA sustine ca valoarea combustibililor folositi pentru o gigacalorie obtinuta in aceste termocentrale este de 211.000 lei, cu 27% mai mult decat in termocentralele pe gaz. Numai pentru termocentrala de la Bacau, investitia depaseste 1.600 miliarde lei.
Cum exploatarile de carbune din bazinul carbonifer Comanesti sunt inchise, singura justificare a functionarilor ministerului este necesitatea mentinerii independentei energetice, prin asigurarea unor surse alternative de energie.
La nivelul conducerii MIC, problema mentinerii unui potential de negociere a preturilor pentru importurile de combustibili este legata direct de realizarea unui echilibru intre varietatea combustibililor importati. Astfel, comparatiile intre eficienta energetica pentru diverse tipuri de combustibili trec pe planul secund, fiind considerate inoportune.