Taxa pe carbon propusă de FMI ar avea efecte nebunuite pentru români, care ar putea fi nevoiți să scoată din buzunar sute sau chair mii de lei.
Taxa pe carbon, atac la buzunarul românilor
FMI propune măsuri precum taxa pe carbon, dar și trecerea la o impozitare progresivă, un subiect încă dezbătut de politicienii români. În urmă cu câteva zile, Guvernul României a primit o vizită oficială a FMI în vederea unor eventuale planuri și măsuri pentru a stimula creșterea economică. Dar mai ales pentru a ameliora măsurile luate de guvernanți legate de creșterea pensiilor, măsuri prevăzute în planul bugetului pe anul 2024. Momentan, propunerile FMI au un cadru orientativ. Astfel, Parlamentul României nu este obligat să acționeze în direcția sugerată de organizație. Potrivit informațiilor publice, taxele pe carbon ar fi încadrate între 800 și 14.000 de lei pe an pentru imobile.
Profesorul Mircea Coșea a răspuns câtorva dintre întrebările legate de controversata propunere a FMI. Dacă ar fi implementată, românii ar fi nevoiți să plătească între sute sau chiar mii de lei pentru proprietățile pe care le dețin, și nu numai.
„Această propunere legată de taxarea emisiilor de carbon nu este nouă, ea a mai fost menționată tot la Davos acum câțiva ani, dar nu a fost foarte tare luată în serios. A fost din nou propusă la Davos anul acesta, fiind imediat preluată la nivelul UE. Ne așteptăm de această dată să avem o presiune foarte mare pe guvernele țărilor membre ale UE.”, a spus profesorul Mircea Coșea pentru dcnews.ro.
O nouă taxă de austeritate
Mircea Coșea a menționat că se discută despre o așa-numită taxă pe amprenta de carbon. Aceasta vizează monitorizarea emisiilor de carbon și modul de reducere a acestora. Se observă o atenție deosebită în sectoarele construcțiilor și transportului. El a adăugat că pentru țări precum România, cu venituri sub media europeană, o astfel de taxă ar putea însemna o încetinire a dezvoltării economice. Dar și o nouă taxă de austeritate. Coșea a subliniat că există două perspective în această problemă.
În primul rând, el a remarcat că această taxă se aplică doar în câteva țări europene. Și nu este discutată în alte regiuni precum SUA, China sau Canada. Coșea a comparat această situație cu adoptarea unei diete bazate pe proteine de insecte. El a menționat că acesta este un aspect specific Europei.
Aplicarea taxei nu ar avea impact
Din punct de vedere global, el a sugerat că este o inițiativă neînsoțită de finanțare Și chiar dacă s-ar aplica la nivel european, nu ar avea un impact semnificativ asupra problemei climatice. Deoarece majoritatea oamenilor nu sunt interesați de astfel de măsuri.
„Această taxă nu este bine definită din punctul de vedere al cotei de impozitare pe sistemul de dezvoltare și pe venit. Dacă o astfel de cotă se aplică în Germania sau Luxemburg, ea nu reprezintă o povară atât de imensă cum ar fi în România, care are un venit mult mai mic și o calitate a vieții mult mai redusă. Din acest punct de vedere, apare întrebarea „Cum se gestionează această taxă?”. Ea se aplică – cumva – iar banii care se adună unde se duc? Ce posibilitate are cetățeanul european să fie convins că banii care i se iau contribuie la un lucru care ar aduce un spor de beneficiu din punctul de vedere al calității vieții. Dacă eu o să trăiesc mai bine în Europa, că plătesc această taxă, unde și cum se investesc acești bani? Se vorbește foarte la general că ei vor fi folosiți pentru ameliorarea mediului și pentru a trece la economia verde, dar asta e o chestiune generală, nu are niciun fel de specificitate. Alt lucru, cum se aplică această taxă pe sistemul de comparare cu veniturile? În România ar dezechilibra profund situația condițiilor de viață și a nivelului de trai față de alte țări. Ea vine pe capul unui locuitor european român care are un venit mult mai mic decât celelalte țări.”, a mai spus Coșea.