România trebuie să decidă cine va plăti pentru plasticul nereciclat. În acest moment nu există nicio transpunere legislativă privind modul de colectare a acestei contribuții naționale, însă există consultări pe această temă între Ministerul Mediului și reprezentanții producătorilor și ai comercianților mari și mici. 

În acest context, a avut loc conferința „Taxa pe plasticul nereciclat. Transpunere în legislația națională”, organizată de publicația Green Report, în parteneriat cu Reciclad’OR, liderul pieței naționale de transfer de responsabilitate privind reciclarea. La conferință a participat chiar ministrul Mediului, Barna Tánczos, și reprezentanți ai asociațiilor din industriile implicate în generarea și reciclarea deșeurilor din plastic. 

Cât trebuie să plătească România pentru plasticul nereciclat

Directorul de Strategie al Reciclad’OR, Marius Brînzea, a explicat modul de calcul al contribuției naționale la bugetul UE pentru plasticul nereciclat și a prezentat și o valoare estimativă a acestei contribuții, raportată la cifrele aferente anului 2019.

„Avem așadar cantitățile de ambalaje introduse pe piață și cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate și reciclate. Făcând scăderea acestora obținem o cantitate estimată nereciclată la nivelul anului 2019 de 243.169.370 kg. Această cantitate nereciclată, conform prevederilor deciziei Consiliului European se înmulțește cu o cotă de apel de 0,8 euro/kg și se obține o contribuție de plată în primă fază de 194.535.496 euro. Conform Deciziei Consiliului din această contribuție se va scădea suma forfetară de 60 milioane de euro alocată României. În consecință, dacă performanța în reciclarea ambalajului de plastic estimată pentru anul 2019 s-ar menține la același nivel și în  anul 2021 contribuția națională a României, în primul an de implementare a deciziei Consiliului, ar fi în cuantum de 134.535.496 euro”, a explicat Marius Brînzea.

Cine plătește pentru plasticul nereciclat

Noul ministrul al Mediului este convins că România nu va putea ajunge în scurt timp la o rată de colectare-reciclare atât de mare încât să scape de plata taxei pentru plasticul nereciclat, impusă de Uniunea Europeană. Totodată, apreciază că industria nu este singura care trebuie să suporte aceste sume, oferind asigurări că în acest an ministerul pe care îl conduce nu va introduce taxe noi. 

“Suma trebuie plătită şi cu siguranţă nu vom ajunge la o rată de colectare-reciclare atât de mare încât să scăpăm de o parte din această sumă. Şi atunci decizia va fi una destul de grea. Eu nu aș împovăra doar industria pentru că bunurile care ajung în consum trebuie ambalate, altfel nu se poate. Industria nu ambalează pentru că vrea sau de dragul punerii pe piaţă a ambalajului. Industria face ambalarea pentru că altfel produsele nu se pot pune pe piaţă, sunt condiţii stricte de păstrare, de garanţie şi altfel nu se poate”, a declarat ministrul Mediului Tánczos Barna în cadrul conferinței „Taxa pe plasticul nereciclat. Transpunere în legislația națională”. 

Ministrul Tánczos Barna nu a precizat cine ar trebui să achite aceste taxe, dar a subliniat că toţi actorii implicaţi sunt responsabili, nu neapărat pentru punerea pe piaţă a acestor ambalaje, dar pentru managementul deşeurilor.

În ultimele două luni, departamentul de strategie al Reciclad’OR a făcut o cercetare la nivel european, privind modul de implementare a deciziei Consiliului European privind contribuția națională pentru plasticul nereciclat.

„Din cele 27 de state membre, 67% și-au comunicat poziția privind modul de implementare a deciziei, 25,93% nu au comunicat nicio decizie, iar 7,41%  au o poziție neclară. Dintre statele membre care și-au comunicat poziția 72% sunt în favoarea suportării acestei contribuții din bugetul de stat, motivația principală a fost evitarea unei duble taxări și, în al doilea rând anumite dificultăți și întârzieri în raportarea datelor. Chiar și celelalte state, 27%, care au propus o taxare pe lanțul de aprovizionare, mărturisesc că nu au posibilitatea ca în anul 2021 să poată implementa o asemenea decizie”, a declarat Directorul de Strategie al Reciclad’OR, Marius Brînzea.

Măsuri și soluții pentru taxa pe plasticul nereciclat

Participanții la conferință au încercat să creioneze măsurile și soluțiile posibile pentru colectarea contribuției naționale pentru plasticul nereciclat. 

„Ar trebui să lămurim caracterul acestei contribuții. Ea face parte din contribuția mai mare pe fiecare stat membru o aduce la bugetul Uniunii Europene. România, spre exemplu, în anul 2021 va plăti 2,3 mld euro. Această contribuție suplimentară va crește bugetul UE, însă România alături de celelalte state membre, va beneficia de resurse financiare considerabile. S-a discutat în cadrul acestui buget multianual, până în anul 2027 de o sumă până la 80 mld Euro, care va reveni țării noastre”, a subliniat Alina Vișan, Președintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu. 

Iar primul și cel mai important pas în această direcție este o inițiativă legislativă. 

„Procesul legislativ este mai complex pentru că trebuie avute în vedere toate elementele legislative care vor permite crearea acestui instrument. Sistemul de Garanție Returnare le va rezolva parțial, dar vom avea nevoie și de măsuri corective pentru parte de gestionarea deșeurilor municipale și pentru îmbunătățirea colectării separate a acestora astfel încât să ajungem să plătim o taxă de plastic nereciclat cât mai mică. Nu putem porni la drum până nu avem un cadru legislativ foarte bine definit astfel încât să știm pe ce construim. Experiența noastră în zona de mediu este că actele normative au ieșit ușor incomplete. Ne dorim ca de data aceasta să facem lucrurile bine de la început”, a spus Julia Leferman, Președinte Asociația Berarii României.

Pe de altă parte, reprezentantul Reciclad’OR a arătat că este extrem de importantă creșterea cantităților de deșeuri de ambalaje colectate și reciclate, pentru că astfel ar scădea și valoarea contribuției naționale pentru plasticul nereciclat. 

“Ca și măsuri care ar contribui major la reducerea semnificativă a contribuției naționale pentru ambalajul de plastic nereciclat menționez implementarea cât mai rapidă a sistemului garanție-returnare în România, dezvoltarea accelerată a sistemelor de colectare separată de la populație și intensificarea campaniilor de educare și informare a consumatorilor. Un rol important în creșterea cantităților colectate îl are si asigurarea de facilități fiscale pentru sectorul de colectare și reciclare”, a subliniat Directorul de Strategie al Reciclad’OR, Marius Brînzea.