„Clawback“ este numele pe care îl poartă bomboana de pe coliva pieţei farmaceutice. Noul impozit aplicat producătorilor ar putea goni unele companii de pe piaţă şi va reduce accesul la medicamente.
La sfârşitul acestui an, 18% din brandurile de medicamente vor fi ieşite sau aproape ieşite de pe piaţa românească. Altfel spus, 554 de medicamente nu se vor mai găsi pe rafturile farmaciilor, în vreme ce alte 534 de medicamente au înregistrat o scădere a vânzărilor între 20% şi 50%, conform cifrelor furnizate revistei Capital de Cegedim. Ce înseamnă acest lucru? Că reglementarea excesivă a pieţei şi condiţiile economice nefavorabile au dus deja la dispariţia a nouă procente din medicamentele de pe piaţă. Şi chiar dacă există o dinamică normală a intrărilor/ieşirilor de pe piaţă, specialiştii spun că anul acesta vom avea mai puţine intrări şi mai multe ieşiri decât de obicei. Iar calculele de mai sus nu ţin cont de cea mai recentă reglementare a pieţei: introducerea aşa-numitului sistem „clawback”. Aceasta este măsura prin care Ministerul Sănătăţii cere producătorilor să contribuie la buget cu un procent din cifra de afaceri generată de medicamentele compensate şi gratuite, de cele incluse în programele naţionale şi de cele de care beneficiază asiguraţii în tratamentul spitalicesc. Noul impozit nu va contracara deloc tendinţa companiilor de a renunţa la comercializarea anumitor produse. Singurele care vor scăpa de această prevedere sunt medicamentele care se eliberează fără reţetă în farmacii (şi care, în prima jumătate a anului, au cumulat vânzări de 70 de milioane de euro, reprezentând 30,8% din piaţă, în volum, şi 15,5%, în valoare). Reprezentanţii ministerului califică declaraţiile celor care susţin că circa 1.000 de medicamente vor dispărea ca fiind „fără fundament“.
Un sector supra-reglementat
„Nu cred că aceasta este abordarea cea mai potrivită într-un an în care ai tăiat preţurile la minimul european şi în care împingi termenele de plată între şase şi doisprezece luni“, spune tranşant Dragoş Dinu, partener la Link Resource, o firmă de consultanţă în domeniul industriei de sănătate. „Se poate discuta de clawback ca modalitate posibil de a fi utilizată în perspectivă, argumentele pentru configurarea ei şi pentru implementare trebuie puse pe masă de ambele părţi (industrie şi autorităţi), iar în ceea ce priveşte data de la care ar urma să fie implementată, ar trebui să fie lăsat ceva timp industriei pentru a-şi regândi abordarea“, adaugă el. Spre exemplu, el spune că programul poate fi negociat acum şi implementat în a doua jumătate a anului viitor sau chiar din 2011, când este de aşteptat ca şi termenele de plată să revină la limite normale.
Deşi intenţia Ministerului Sănătăţii este de a reduce deficitul de finanţare din sistemul de sănătate şi, implicit, să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente, efectul ar putea fi exact invers. „Aplicarea acestor prevederi va duce la reducerea numărului de companii prezente pe piaţa românească şi la diminuarea drastică a disponibilităţii unor produse, ceea ce, din păcate, în cazul medicamentelor, se traduce în vieţi a căror calitate sau continuitate este pusă în pericol“, spune Petru Crăciun, director general al Cegedim, companie de analiză şi studii de piaţă în sectorul farmaceutic.
Deşi au fost luaţi prin surprindere de ordonanţa pe care Guvernul a emis-o, producătorii sunt destul de rezervaţi în comentarii, pentru că acum se discută normele de aplicare. Cu toate acestea, se ştie că cel mai mare contributor va fi producătorul Roche. Raportat la vânzările din 2008 ale companiei, Roche ar avea de achitat o contribuţie anuală de 11%, adică peste 18 milioane de euro. „Acest sistem este folosit în câteva ţări europene, unde funcţionează mai mult sau mai puţin similar. Producătorii plătesc o anumită taxă, al cărei cuantum se calculează în funcţie de cifra de afaceri sau de creşterea cifrei de afaceri, pentru a rezolva deficienţele de finanţare ale sistemului public de sănătate“, spune Dan Zamonea, director general al Roche România. Printre ţările în care acest sistem funcţionează este şi Ungaria, unde beneficiile sale sunt de asemenea controversate: a împiedicat intrarea în deficit a bugetului pentru medicamente, dar este considerat o piedică în calea inovaţiei.
23 milioane de euro se vor strânge la buget anul acesta în urma aplicării noii reglementări, iar anul viitor circa 136 milioane de euro
Ce ar vrea mediul privat
– folosirea veniturilor obţinute exclusiv pentru consumul de medicamente şi nu în alte zone ale sistemului (nu poţi realiza aceste venituri pe seama producătorilor de medicamente pentru a le folosi apoi pentru salarii sau echipamente, consideră Dragoş Dinu)
– tratarea diferenţiată a genericelor (care sunt o opţiune de tratament mai ieftină)
– aplicarea procentului ce se doreşte a fi returnat la buget pe creşterile cifrei de afaceri faţă de anul anterior (chiar dacă acest procent ar trebui să fie mai mare decât propunerea actuală pentru a păstra un efect similar)
