O eventuală ne­res­pectare a înţelegerii cu FMI, precum şi posibilele derapaje ale poli­ticilor economice şi fiscale, prin majorarea taxelor şi impozitelor, ar face din eve­nimentul Ford de zilele trecute un caz izolat.

După un lung şir de ştiri cauzatoare de depresii, iată că a venit şi prima veste bună a acestui început de an. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a acor­dat, zilele trecute, cu garanţia Ministerului Finanţelor, un împrumut de 400 de milioane de euro companiei Ford, pentru finanţarea activităţii uzinei de la Craiova. În linii mari, împrumutul va fi folosit pen­tru dezvoltarea producţiei de vehicule comerciale, precum şi la fabricarea unei maşini mici, cu motor inovativ şi ecologic. Semnificaţia şi efectele acestui acord de finanţare sunt însă mult mai mari decât pot fi desluşite la prima vedere. Cu numai o zi în urmă, compania de asigurare a creditelor Coface a anunţat că va menţine ratingul B acordat României, adică non-investment grade, consi­derând că economia autohtonă, dar şi me­diul politic, caracterizate prin instabilitate accentuată, prezintă în continuare riscuri ridicate pentru investiţiile străine. Altfel spus, dacă nu eşti amator de bungee-jumping, nu ai nervii tari şi apetit pen­tru adrenalină, mai bine ţine-ţi banii acasă până se liniştesc lucrurile. De altfel, tocmai din cauza acestei expectative, anul 2009 s-a încheiat cu o prăbuşire de circa 55% a investiţiilor străine directe în România, până la 6,1 miliarde dolari, un declin aproape dublu faţă de cel raportat de celelalte ţări din UE.

Iată de ce acest împrumut, care face parte dintr-un plan de investiţii mult mai amplu, în valoare totală de 1,2 miliarde de euro, poate contribui la reconstruirea încrederii companiilor străine în economia românească, nu doar a celor existente deja pe piaţă, ci mai ales a celor care mai aşteaptă ori deja ne-au părăsit, din motivele invoca­te de Coface. Iar primul semnal ar putea fi dat chiar de acei furnizori tradiţionali de componente ai companiei Ford care şi-au amâ­nat venirea la Craiova. Interes există: 11 companii au solicitat încă de anul trecut terenuri în parcul industrial Craiova pentru a contribui la obiectivul Ford de a produce anual până la 300.000 de vehicule şi tot atâ­tea motoare. Investiţiile alaiului de furni­zori în propriile capacităţi de producţie ar mai aduce alte câteva zeci, poate chiar sute de milioane de euro într-o economie extrem de dependentă de fluxurile de capital străin, lucru pe care îl resimţim acum atât de pu­ternic. Mergând mai departe, faptul că Ford are acces la o importantă sursă de lichidităţi într-o perioadă de criză (şi mult mai ieftină decât dacă ar fi apelat la un împrumut bancar obişnuit) îi va permite, în cele din urmă, să pună umărul la trendul de consolidare a exporturilor româneşti, ştiut fiind faptul că 80% din producţia uzinei de la Craiova este destinată pieţelor externe. Să ne amintim doar cât de mult au contat exporturile Au­tomobile Dacia în ultimul an de criză în balanţa comercială a României.

Nu în ultimul rând, într-o perioadă în care şomajul se pregăteşte să atingă un prag-record, banii de la BEI reprezintă garanţia siguranţei locurilor de muncă pentru 3.900 de angajaţi, ba, mai mult, vor crea noi posturi în uzi­nă, fără a le mai pune la socoteală pe cele de la furnizorii de piese şi componente. Dar pentru ca toate acestea să se întâmple este nevoie, aşa cum a indicat Coface, ca Guvernul să-şi va­dă de treabă cu înţelepciune. O eventua­lă nerespectare a înţelegerii cu FMI, precum şi posibilele derapaje ale politicilor economice şi fiscale, prin majorarea taxelor şi impozitelor, ar face din evenimentul Ford de zilele trecute un caz izolat.