O pisică greu de rupt: Compania Naţională a Drumurilor

O iniţiativă menită să ne crească şansele la o infrastructură rutieră demnă de Europa ar putea să eşueze din cauza procedurilor birocratice, a lipsei de personal calificat şi a opoziţiei Comisiei Europene.«În primele luni, vreau să reorganizez Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale", spunea în decembrie ministrul transporturilor, Radu Berceanu, în faţa parlamentarilor din comisiile pentru industrie şi servicii. Era vorba despre împărţirea în două

O iniţiativă menită să ne crească şansele la o infrastructură rutieră demnă de Europa ar putea să eşueze din cauza procedurilor birocratice, a lipsei de personal calificat şi a opoziţiei Comisiei Europene.

«În primele luni, vreau să reorganizez Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale”, spunea în decembrie ministrul transporturilor, Radu Berceanu, în faţa parlamentarilor din comisiile pentru industrie şi servicii. Era vorba despre împărţirea în două a instituţiei: o structură care să se ocupe în principal de drumurile naţionale (reabilitare şi întreţinere) şi o alta care să fie dedicată construcţiei de autostrăzi. La mijlocul lui februarie, demni-tarul afirmă că nu a renunţat la idee. „Sunt, însă, nişte etape de parcurs până acolo. În acest moment, ne preocupăm de aducerea CNADNR într-o formă cât de cât operaţională”, ne-a declarat Berceanu.

Fostul ministru Ludovic Orban spune că, în opinia lui, o astfel de măsură va fi extrem de dificil de implementat. „În principiu, separarea părţii de proiecte şi dezvoltare de activitatea curentă de întreţinere şi reparaţii este o dorinţă absolut raţională. Am încercat să o aduc la îndeplinire în cursul mandatului meu, însă m-am lovit de o rezistenţă foarte puternică, aproape un veto, din partea Comisiei Europene”, arată el. Orban spune că sunt o serie de probleme greu de surmontat în cazul unei eventuale divizări, cum ar fi distribuţia obligaţiilor financiare complexe (diverse credite şi bilete la ordin) moştenite încă de pe vremea lui Miron Mitrea sau a lui Gheorghe Dobre. „Nu e un proces facil, trebuie făcut un studiu foarte serios, eventual încredinţat unui consultant străin”, adaugă fostul şef al transporturilor.

Şi Otilia Nuţu, coordonator de programe în cadrul Societăţii Academice Române (SAR), consideră că, deşi posibilă, separarea CNADNR  în două entităţi complet distincte constituie o provocare deosebită. „Ştiu că s-a mai discutat despre asta, că a existat chiar şi un contract de consultanţă încheiat în acest scop, care însă a fost suspendat pentru că celor de la minister nu le-au plăcut concluziile acestuia. Cert este că e nevoie mai întâi de o analiză instituţională, pentru că foarte multe lucruri merg prost în cadrul CNADNR”, afirmă aceasta. Ea crede că, pe lângă problemele de ordin financiar pe care le poate crea divizarea companiei de drumuri, şi modul în care se transferă responsabilităţile de la o structură la alta poate genera neînţelegeri şi conflicte.

Priorităţile nu sunt suficient de clare

Firmele şi specialiştii din domeniu privesc iniţiativa mai degrabă neutru. Dan Balcanu, directorul general al PA&CO International, spune că, cel mai probabil, reorganizarea CNADNR nu va modifica felul în care îşi desfăşoară activitatea. „Eventuala reorganizare a unei companii naţionale este decizia exclusivă a ministerului de resort şi a guvernului. În funcţie de criteriile de performanţă pe care le au în vedere, doar responsabilii guvernamentali sunt în măsură să decidă dacă reorganizarea CNANDR este sau nu necesară”, afirmă Balcanu.

Şi patronul Tehnologica Radion, Theodor Berna, afirmă că organizarea este treaba ministerului. „Totuşi, o restructurare a companiei ar putea să ducă la o urmărire mai atentă a domeniului, având în vedere că, în prezent, instituţia e foarte mare şi se ajunge destul de greu să fie observate detaliile”, arată acesta.

Fostul preşedinte al CCCF, Nicolae Constantinescu, consideră că apariţia a două instituţii diferite pe structura companiei de drumuri şi autostrăzi ar putea fi un lucru pozitiv. „Administrarea nu are în comun foarte multe lucruri cu proiectele mari de investiţii. Până în prezent, nici drumurile nu s-au administrat cum trebuie şi nici lucrările de investiţii nu au mers, pentru că nu era clar care erau priorităţile”, explică Nicolae Constantinescu.

Adevărata miză se măsoară în miliarde de euro

În Ministerul Transporturilor circulă opinia  că, în realitate, intenţia de divizare ar avea prea puţine legături cu eficientizarea activităţii. „Se spune pe la colţuri că, de fapt, s-ar dori înfiinţarea unei structuri distincte, prin intermediul căreia să se controleze politic marea majoritate a investiţiilor în infrastructura rutieră, estimate la peste şapte miliarde de euro pentru următorii patru ani. Se mai zvoneşte că, de fapt, separarea va însemna că mulţi angajaţi cu funcţii de conducere din CNADNR vor rămâne pe poziţii, urmând ca în posturile de directori sau şefi de serviciu înfiinţate în paralel să fie plasaţi «oameni de încredere»”, ne-a dezvăluit un angajat al Ministerului Transporturilor.

Teoria nu se potriveşte prea bine cu numeroasele critici lansate recent de ministrul Radu Berceanu la adresa structurilor din subordinea sa, în opinia sa prea stufoase şi cu fonduri de salarii prea mari. Totuşi, unii nu o văd chiar total neverosimilă. „Un asemenea scenariu ar putea sta în picioare, căci cei care ar superviza activitatea de investiţii în drumuri noi ar avea, în acelaşi timp, acces la resurse şi la imagine. Însă defectul lui cel mai mare este că, în momentul de faţă, nu există în cadrul CNADNR suficienţi specialişti pentru o singură companie, darămite pentru două”, spune Otilia Nuţu, de la SAR.

Ultimele două decenii ne-au învăţat să nu ne aşteptăm la prea multe lucruri bune în domeniul transporturilor şi să tratăm cu maximă neîncredere promisiunile autorităţilor din acest sector. Aşadar, indiferent de adevărata motivaţie a iniţiativei lui Berceanu, şansele matematice ca ea să se concretizeze sunt destul de mici. Până atunci, va trebui să acceptăm că soarta infrastructurii rutiere rămâne în administrarea unui colos ineficient, dificil de modernizat şi greu controlabil.

«Nu am renunţat la idee. Sunt, însă, nişte etape de parcurs. În acest moment, ne preocupăm de aducerea CNADNR într-o formă cât de cât operaţională.»
Radu Berceanu, ministrul transporturilor

7 mld. de euro ar putea cheltui România în următorii patru ani pentru proiecte rutiere, banii provenind de la buget, din fondurile structurale UE şi din împrumuturi bancare

Intenţie

• Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) ar urma să fie împărţită în două structuri distincte
• Una pentru întreţinerea infrastructurii, alta pentru marile proiecte de investiţii. Iniţiativa are de depăşit numeroase piedici

STĂPÂNII DRUMURILOR

• CNADNR are şapte sucursale regionale şi 44 de secţii de drumuri naţionale, plus 31 de agenţii de încasare în punctele de trecere a frontierei şi la podurile peste Dunăre.

• Compania are în administrare peste 16.000 de kilometri de drumuri naţionale şi 260 de kilometri de autostrăzi.

• În 2008, CNADNR a avut de administrat un buget de 6,5 miliarde de lei (circa 1,8 miliarde de euro la cursul mediu de schimb de anul trecut).

• Structura centrală are 566 de salariaţi (faţă de 428 la începutul lui 2007), iar fondul de salarii a crescut, în aceeaşi perioadă, dela 18 milioane la 31 de milioane de lei. În structurile teritoriale lucrează alţi peste 6.000 de angajaţi.