Conform publicației El Periodico, în acest moment, există teama de un nou val de migranți din Senegal și Gambia, țări care se confruntă cu grave conflicte interne.
Înfruntarea crizelor migratorii masive într-un mod echitabil și susținut în rândul țărilor membre ale UE este una dintre marile provocări pe care Cei 27 le-au dezbătut de ani de zile și pentru care încă nu a fost găsită o soluție agreată. Este, de asemenea, una dintre prioritățile impuse de președinția spaniolă a UE, în principal pentru că este în interesul principalelor țări care primesc migranți, printre care se numără şi Spania, și al comisarului suedez pentru afaceri interne, Ylva Johansson, să aprobe un pact privind migrația și azil înainte de sfârșitul legislaturii europene, în primăvara lui 2024. De asemenea, vor să profite de președinția spaniolă și belgiană a UE din acest semestru şi cel viitor, înainte să vină rândul Ungariei, țară care, împreună cu Polonia, blochează acordul respingând o distribuție solidară a migranților, scrie publicația El Periodico.
S-au făcut unele progrese în ultimele săptămâni. S-a convenit un regulament privind gestionarea azilului și migrației și altul privind procedura de azil, care obligă toate țările să acționeze în același mod atunci când cineva ajunge pe teritoriul lor solicitând protecție internațională. Rămâne acum să se stabilească o reglementare a migrației, un răspuns eficient și agil la valurile extraordinare de migrație, care sunt tot mai frecvente și care necesită răspunsuri previzibile și rapide. Este vorba despre coordonarea acțiunilor, evitarea întârzierilor în intervenția administrațiilor și, de asemenea, a acelor circumstanțe în care autoritățile sunt depășite de avalanșele de migranți și au mijloace limitate de a răspunde. Mai mult, este vorba despre prevenirea situațiilor, precum unele experimentate, în care au fost afectate cele mai elementare principii umanitare.
Mai clar este necesar ca toți membrii UE să înțeleagă că valurile migratorii nu sunt o problemă exclusivă a țărilor în care ajung migranții, în special Spania, Italia sau Grecia, ci că ţărmurile lor, în aceste cazuri, sunt doar granițele comunitare unde oamenii disperați ajung în căutarea unei vieți mai bune oriunde în Uniune. Migrația este o problemă comună pentru Cei 27 și țările care nu sunt direct afectate ar trebui să nu mai privească în altă parte.
Pentru Spania acordul este esențial. Nu doar pentru că ar fi un succes pentru președinția spaniolă, ci și din interes personal. De altfel, în acest moment Spania se teme de un nou val de migranți din Senegal și Gambia, țări care înregistrează grave conflicte interne care îi determină pe mulți dintre locuitorii lor să fugă. O creștere a numărului de migranţi care au plecat de pe coasta senegaleză spre Insulele Canare a început deja să fie observată. Și de data aceasta nu sunt bărci mici, ci sunt bărci care poartă la bord o sută de oameni.
Această presiune migratorie de pe coastele Africii de Vest ar putea crește în această vară. Prin urmare, este imperios necesar să se stabilească reglementări care să legifereze modul în care ar trebui să fie primiți migranții, repartizarea acestora între Cei 27 și, chiar mai important, să fie întreprinse politici de prevenire a crizelor, cu acorduri cu țările de origine pentru a opri ieșirea migranţiulor. Ajungerea la un acord nu este o sarcină ușoară, dar este urgentă. Iar UE este deja rămasă cu ani în urmă…