În timp ce ciocnirile și încălcările încetării focului se înmulţesc în Donbas, mișcările trupelor rusești la frontieră îngrijorează Europa și Statele Unite. Astăzi, Vladimir Putin este cel care deține cheia conflictului.

Este o rană deschisă în inima Europei, pe care o putem reînvia în funcție de capriciile politice sau diplomatice ale momentului. O reapariție a tensiunii provoacă din nou îngrijorare în estul Ucrainei, în regiunea Donbas, unde, de șapte ani, separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova se opun forțelor naționale. Ciocnirile și încălcările încetării focului s-au înmulţit de la începutul anului, iar pe 26 martie au fost uciși patru soldați ucraineni; Rusia și Ucraina se acuză reciproc că au provocat o nouă escaladare a conflictului.

În același timp, mișcări neobișnuite ale trupelor rusești, considerate îngrijorătoare de NATO, au fost observate în ultimele zile în apropierea frontierei ucrainene. La Kiev, care denunță o „provocare”, și la Washington, care a avertizat Moscova împotriva acestor manevre „de intimidare”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat joi, 1 aprilie, că Rusia îşi deplasează forțele pe teritoriul său după cum doreşte și că astfel de activități nu trebuie să alarmeze pe nimeni.

Într-adevăr, aceste mișcări nu ar constitui nicio sursă de îngrijorare dacă Moscova nu ar fi instituit în regiune o instabilitate menținută cu grijă și dacă relațiile dintre Rusia și țările occidentale nu ar fi fost la „cel mai scăzut nivel”, așa cum a susținut însuși șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Nu întâmplător au fost organizate manevre militare în Crimeea, o regiune a Ucrainei anexată de Moscova în 2014, unde Uniunea Europeană denunță o nouă campanie de recrutare, potrivit Le Monde.

Franța și Germania, angajate împreună într-un proces menit să aducă Rusia și Ucraina la masa negocierilor pentru a rezolva acest conflict, și-au relansat eforturile. În vizită la Paris în urmă cu o lună, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a explicat că speranțele Kievului sunt puse acum în Palatul Elysee, care continuă să mizeze  pe un dialog cu președintele Putin. Dar acesta este într-un punct mort, iar tensiunile diplomatice cauzate de tratamentul aplicat adversarului rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în greva foamei în închisoare, nu îl favorizează. Domnul Macron și cancelarul Angela Merkel au avut totuși, marți, o discuţie telefonică cu domnul Putin, care nu pare să fi fost productivă în ceea ce privește problema ucraineană, președintele rus mulțumindu-se să dea vina pe ultimele ciocniri militare de la Kiev.

Acum, deblocarea conflictului ucrainean depinde numai şi numai de Vladimir Putin. Un nou element intervine în jocul diplomatic: din ianuarie, la Casa Albă stă un președinte care nu mai are indulgențele predecesorului său față de Kremlin. De fapt, Washingtonul şi-a intensificat semnele de sprijin pentru Ucraina săptămâna aceasta, lansând discuții prin videoconferință între secretarul de stat Tony Blinken, consilierul pentru Securitate națională Jake Sullivan și șeful Pentagonului Lloyd Austin, cu omologii lor de la Kiev.

Rămâne ca președintele Joe Biden să-l contacteze pe colegul său ucrainean, Volodimir Zelenski, lucru pe care încă nu l-a făcut de când s-a instalat în Biroul Oval. Acest contact ar fi acum oportun, mai ales că dl. Zelenski a început să facă curățenie printre oligarhii ucraineni prea apropiați de interesele rusești. Mesajul de fermitate care exprimă sprijinul acordat de Washington Kievului la cel mai înalt nivel nu ar trece cu siguranță neobservat de Kremlin și ar întări eforturile europene.

Sursă foto: Dreamstime