Decizia de a desființa o serie de instanțe și parchete este încă o soluție încropită din fuga pixului de către guvernanți, pentru a îmblânzi Bruxelles-ul. Efectele sunt însă aproape nule.
Un proiect de lege aprobat de Executiv la sfârșitul anului trecut vizează desființarea mai multor instanțe și parchete. Este vorba de nouă judecătorii (Bocşa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scorniceşti, Urlaţi şi Jimbolia) şi parchetele arondate, care nu mai funcţionează de facto, dar și de alte 15 instanțe și parchete cu un volum redus de activitate (mult sub 2.000 de cauze, fiecare, în semestrul I din 2010). Ministerul Justiției, inițiatorul proiectului de lege, susține că mobilul îl constituie recomandările recente ale Comisiei Europene. Totuși, preocuparea pentru reducerea numărului de instanțe și parchete datează din 2003, iar adevăratul scop al restructurării pare a fi reducerea cheltuielilor.
Vreo 60 de magistrați, la un necesar de 1.450
Scopul declarat al proiectului este de a îmbunătăți funcționarea sistemului judiciar, eliminându-se supraîncărcarea cu dosare a magistraților prin redistribuirea resurselor financiare, materiale şi umane acolo unde este nevoie de ele. Dar în cadrul instanțelor care vor fi desființate, își desfășoară activitatea, în medie, trei- patru judecători, ceea ce înseamnă în total aproximativ 60 de magistrați. Pe de altă parte, în sistemul judiciar există 800 de posturi vacante pentru magistrați, necesarul de judecători și procurori fiind în realitate mult mai mare, după cum precizează președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătoarea Florica Bejinaru.
În plus, pentru acest an, CSM estimează o creștere a volumului de activitate a instanțelor, situație care ar necesita suplimentarea actualelor scheme de personal cu 650 de posturi de judecători.
Economiile sunt pur simbolice
O altă latură este cea financiară. Astfel, cele 15 judecătorii acum active și care urmează să fie desființate au totalizat anul trecut cheltuieli de circa 14,15 milioane de lei, adică 3,3 milioane de euro. Aproximativ 90% din această sumă reprezintă cheltuielile de personal și doar 10% sunt cele cu bunuri și servicii (utilități, expedieri poștale, facturi telefonice etc.). Ca urmare, întrucât magistrații și personalul auxiliar urmează a fi realocat altor instanțe, economiile care se vor face prin această restructurare sunt simbolice, cu atât mai mult cu cât chiar și unele cheltuieli cu bunuri și servicii (de exemplu, cele pentru servicii poștale sau consumabilele) nu vor putea fi eliminate.
Cea mai „costisitoare“ a fost Judecătoria Baia de Aramă, care a cheltuit anul trecut 1,54 de milioane de lei, din care peste două treimi au fost salariile celor trei magistrați și ale personalului auxiliar. A doua instanță ca buget alocat a fost cea din Însurăței, județul Brăila, care a însumat cheltuieli de 1,16 milioane de lei, peste un milion fiind drepturile bănești ale celor patru judecători și ale personalului instanței. Iar cea de-a treia, cea din Orăștie, a avut cheltuieli totale de 1,13 milioane de lei, din care un milion au fost cheltuielile de personal.
„Nu există un studiu de fezabilitate în ceea ce privește efectele acestui proiect de lege. Mă îndoiesc că va avea un impact major în privința activității din sistemul judiciar, dar putem spune că este un început de drum“, ne-a declarat Adrian Toni Neacșu, judecător la Tribunalul Vrancea și membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
O explicație plauzibilă: miza imobiliară
Multe din imobilele în care își desfășoară activitatea judecătoriile și parchetele de pe lângă acestea se află în administrarea Ministerului Justiției și a Ministerului Public. Din cele 15 instanțe care urmează să fie desființate, 13 funcționează în clădiri aflate în proprietatea statului, majoritatea aflate în administrarea Ministerului Justiției. Unele imobile sunt fie monumente istorice, fie foste case de protocol pentru Nicolae Ceaușescu.Aproape toate au trecut recent prin reparații capitale și reamenajări, lucrări pentru care s-au alocat de la buget sume importante. Până la închiderea ediției, Ministerul Justiției n-a reușit să ne precizeze cât anume.
Ce se va întâmpla cu aceste clădiri după desființarea instanțelor judecătorești? Potrivit biroului de presă al Ministerului Justiției, „situația juridică a acestor imobile va fi menținută până când, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, se va face o analiză a acestora. Analiza va stabili destinația lor ulterioară“.
90%
din cheltuielile celor 15 instanțe care urmează să fie desființate reprezintă cheltuieli cu personalul
