Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța a fost nominalizat în cadrul Topului Capital Excelență în Management la categoria Administratori publici datorită faptului că a reușit atragerea de fonduri europene pentru 30 de proiecte.
Acesta este la conducerea Constanței din anul 2020, de când a câștigat alegerile când a candidat din partea PNL. Acesta are funcția de ofițer de marină retras. Acesta a candidat pentru alegerile locale și în aul 2016 când nu a fost ales, însă în luna decembrie a aceluiași an, Vergil Chițac era primul pe lista de Senat a PNL-ului pentru alegerile legislative.
Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2022?
Din păcate Constanța a fost un oraș încremenit în timp. A rămas la nivelul anilor ”90, pentru că timp de 30 de ani nu s-au făcut investiții majore. Nu știu pe care dintre proiectele în derulare să-l aleg ca fiind cel mai important. O să fac o enumerare sumară a celor mai importante proiecte pentru a vă putea face o imagine de ansamblu. Cele 2 săli de teatru – Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski și Teatrul de Stat Fantasio, Sala Sporturilor, Spitalul de Boli Infecțioase, stadionul și infrastructura termică erau în pragul colapsului. Pe lângă aceste obiective avem două proiecte noi și anume Spitalul de Oncologie și Cardiologie și noul CET. Așa cum am găsit orașul a trebuit ca împreună cu colegii mei să luăm totul de la capăt!
Aș putea spune că vom fi printre puținele orașe din țară care va avea un CET nou și modern ce va produce și curent electric. Dacă lucrurile merg conform planificării noul CET se va finaliza în 2026. Proiectul este de 135 de milioane de euro, din care 85 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile. De asemenea schimbăm toată rețeaua de transport și distribuție a agentului termic a orașului cu circuitele primar și secundar, care înseamnă aproape 50 de milioane de euro bani din PNRR, plus confinanțare.
Refacem și marile bulevarde ale orașului. Dar cel mai important proiect cred ca este legat de infrastructura de sănătate. Investiții în infrastructura sanitară la Constanța nu au existat timp de 30 de ani! Avem un spital de infecțioase care funcționează într-o clădire din 1938 care prezintă risc seismic I. La origini acest spital era unul municipal cu mai multe specialități. Au mai existat două clădiri ale unității sanitare unde au funcționat și alte secții ale fostului spital municipal. Ele au ajuns în asemenea stadiu de degradare încât au fost demolate. Fără spații funcționale, spitalul s-a restrâns și a devenit de monospecialitate, Boli Infecțioase. Din păcate, am avut și neșansa ca pe 1 octombrie 2021 compartimentul de ATI să ia foc și să devină nefuncțional. Un întreg pavilion a fost închis pentru că nu mai prezenta siguranță în exploatare din cauza vechimii clădirii. Am făcut o instalația electrică de la 0 am refăcut instalația de oxigen și am reconfigurat celălalt pavilion al spitalului, iar acum avem 130 de paturi de spitalizare continuă funcționale.
Procesul de reabilitare a actualului Spital Clinic de Boli Infecțioase este unul complex pentru că spitalul nu poate fi relocat pe perioada lucrărilor, așa că am pus la punct un plan care se va desfășura cu spitalul în funcțiune. Pentru faza a doua care cuprinde consolidarea și reabilitare clădirii am obținut fonduri europene în valoare de aproximativ 27,8 milioane de lei, cu TVA, dintre care 11,8 milioane sunt alocați consolidării clădirii. Lucrările vor fi finalizate până în toamna anului viitor. Pentru ca spitalul să-și continue activitatea am semnat contractul de finanțare și ordin de lucru pentru un nou spital modular cu 52 de paturi din care 10 paturi de ATI, CT, RMN, farmacie și laborator. Acesta a fost gândit ca un nucleu al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și va asigura continuitatea serviciilor medicale pe parcursul lucrărilor la clădirea principală.
Pentru acest Spital modular am alocat fonduri în valoare de 10 milioane de Euro, iar termenul de finalizare este de 6 luni, adică în toamna acestui an. Rămân în același registru și vă spun că printre serviciile medicale oferite de sistemul sanitar constănțean, Oncologia este o specialitate subdimensionată ca număr de paturi, doar 20. Mulți dintre pacienți se reorientează către spitalele din București. De aceea, am aplicat pe PNRR și am obținut fonduri nerambursabile pentru un spital nou de Cardiologie și Oncologie. Valoarea proiectului este de 103 milioane de euro, dintre care aprox. 98 de milioane reprezintă finanțarea nerambursabilă.
Noul spital va avea cȃte două funcționalități pentru specializările oncologie și cardiologie: ambulatoriu cu paturi de zi şi spitalizare continuă, 3 săli de operație, radioterapie și ATI. Numărul total al paturilor se va ridica la 104. Totul va fi nou și construit la cele mai înalte standarde de calitate.
Acestea sunt investiții fără precedent în infrastructura sanitară a orașului și a întregului județ. Cu muncă aplicată, cu eforturi, cu o echipă unită și cu oameni pricepuți, lucrurile evoluează în direcția potrivită.
Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?
De departe, cel mai important proiect sau mai bine zis proiecte, sunt cele prin care la Constanța se înlocuiesc, după 50 de ani, conductele care transportă agentul termic către populație și se va construi un nou CET, așa cum arătam anterior. Este vorba despre o suită de proiecte, 6 la număr, care vizează cel mai important lucru pentru populație – confortul în locuințele proprii, fără ca pentru asta să fie nevoiți să scoată din buzunar sume exorbitante așa cum se întâmplă acum.
Primul proiect cu etapele I, II și III se implementează prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, iar etapa a IV este finanțată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administrației prin intermediul Programului Multianual Termoficare. În total este vorba de peste 86 milioane de euro.
Etapele I și II presupun reabilitarea a peste 38 km tronsoane de rețea termică primară din magistralele I și II de termoficare, legăturile și breteaua de legătură între cele două magistrale, tubulaturi care erau uzate, cu izolația termică deteriorată care din cauza degradării erau făcute „ciur” și generau pierderi foarte mari de apă. Spre exemplu pierderile de apă variază între 250 și 450 de tone de apă pe oră în funcție de avarii. Ca să înțelegeți mai bine trebuie adăugat că de la CET pleacă o gigacalorie iar la consumator ajunge 0,4 din aceasta!! Toate aceste pierderi înseamnă bani aruncați pe apa sâmbetei din bugetul local. Dacă în tot acest timp, 30 de ani, în loc să subvenționăm prețul la gigacalorie am fi înlocuit tubulatura nu am fi ajuns în situația să avem aceste pierderi și să oferim servicii atât de scumpe și proaste. Dar în curând situația se va schimba și vom avea o gigacalorie mai ieftină. Etapele 1 și 2 se vor finaliza până la sfârșitul anului, iar schimbarea înseamnă o diminuare însemnată a pierderilor.
În cea de-a treia etapă se vor reabilita 4,03 km traseu de conducte primare aferente a trei tronsoane de rețea termică primară și 3,025 km traseu de conducte secundare aferente 11 puncte termice, precum și reabilitarea de vane, cămine, înlocuirea ansamblelor de contorizare a agentului termic primar și secundar și montarea unei bucle de echilibrare hidraulice.
Etapa a patra presupune înlocuirea și modernizarea a încă aproximativ 23 km de rețele secundare, iar acum pregătim documentația pentru etapa a cincea, prin care vom reabilita restul rețelei de termoficare.
În plus, pornim și lucrările la noul CET. Acest proiect vine în completarea celor de înlocuire a rețelei termice de transport si distribuție. Proiectul CET-ului are în componență și o centrală care va produce energie electrică. Investiție este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și va avea implicații pozitive în viața orașului și vă enumăr câteva:
– economice, prin reducerea semnificativă a consumului de combustibili, a costurilor și cheltuielilor de operare;
– sociale, prin sporirea confortului termic și creșterea accesibilității populației la sistemul centralizat de încălzire;
– de mediu, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2), reducerea consumului de energie primară și, automat, reducerea poluării.
Valoarea totală a proiectului este de 135 de milioane de euro, din care 85 fonduri nerambursabile, iar termenul de finalizare este 2026.
Care sunt proiectele prevăzute pentru 2023?
Constanța este un adevărat șantier în momentul de față și le mulțumesc constănțenilor pentru înțelegerea de care dau dovadă. Știu că nu este confortabil să vezi șantiere în orice parte a orașului ai merge, dar doar așa reușim să aducem orașul pe linia de plutire, doar așa vom putea avea un oraș cu care să ne mândrim. Avem proiecte în implementare, proiecte pentru care am obținut finanțare și care vor intra în faza de implementare și lucrăm în continuare la altele. În afară de domeniile despre care am vorbit anterior, avem și multe proiecte de modernizare a creșelor, grădinițelor și școlilor. De asemenea avem achiziții de autobuze electrice, cu stații de încărcare pe traseu, panouri de informare în stațiile de autobuz, consolidare a clădirilor cu risc seismic, înființarea de noi parcuri și reamenajarea celor existente, iar lista ar putea continua.
În total, vorbim despre 65 de proiecte semnate, pentru care sunt atrase fonduri europene în valoare totală de peste 650 de milioane de euro. Din totalul proiectelor, 30 se află în stadiul de implementare fizică. Situația este incomparabilă față de ceea ce am găsit în 2020, iar tabloul, per ansamblu, este foarte optimist.
Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?
Au fost probleme ca peste tot, nu cred că la Constanța au fost deosebite față de restul țării și al Europei. Ne-am confruntat cu probleme sanitare, cu procese și fluxuri îngreunate sau chiar oprite, cu lipsă de personal, cu lichidități puține, programe date peste cap… A fost o criză imensă și, din acest punct de vedere, vă asigur că nu așa îți dorești să îți începi un mandat de primar. Au fost vremuri tulburi, de care, vă spun sincer, nu îmi aduc aminte deloc cu plăcere și sunt convins că nimeni nu o face. Dar timpul ne demonstrează că, în pofida unor greșeli inerente la care toți am fost supuși în acele condiții de maximă presiune, am luat deciziile corecte. Una peste alta, am ieșit mai puternici din pandemie, din toate punctele de vedere. Dar a fost o încercare teribilă pentru toată lumea.
De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?
Pentru a vă putea răspunde mai exact, cred că întrebarea dumneavoastră ar fi trebuit să fie puțin mai nuanțată. Vă dați seama că provocările sunt nenumărate și imense, în ambele cazuri. Sunt multe lucruri pe care nu le poți anticipa, dar, dacă știi ce faci și îți dorești să faci treabă, reușești. Eu vin cu experiență administrativă de la Academia Navală Mircea cel Bătrân, unde, de asemenea, am derulat investiții importante, cu bugete mari. Așadar, nu am căzut în administrația publică de nicăieri, iar acest lucru m-a ajutat să văd lucrurile corect în ansamblu și să îmi aleg echipa potrivită pentru a face treabă în Constanța.
Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?
Să fie perseverent, să fie corect și cinstit, să muncească cu drag, să fie în permanență activ și preocupat, să citească mult și să iubească oamenii și animalele.
Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
Greu de spus. Uitați-vă cu ce rapiditate evoluează totul de la o zi la alta. Trăim în secolul vitezei și al dezvoltării uluitoare, al progresului, astfel că e greu să estimez cum va arăta societatea după 2030. Pe lângă acestea, nu-mi face plăcere s-o reamintesc, dar trăim și vremuri instabile, cu crize financiare și chiar militare din ce în ce mai accentuate, care se răsfrâng tot asupra societății. Așadar, nu știu să vă răspund exact, dar știu foarte sigur că îmi doresc stabilitate, pace și ca România și Constanța să-și continue drumul pe care tocmai au intrat, pentru că aceasta este direcția corectă.
Bani și Succes. Ce vă spun aceste cuvinte?
Banii nu înseamnă neapărat și succes, iar succesul nu se măsoară (doar) în bani. Să știți că întotdeauna am preferat să privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai puțin materială. Poate tocmai datorită faptului că am fost profesor, militar și administrator, trei domenii unde performanța și succesul nu se măsoară în grosimea portofelului sau numărul conturilor bancare. Sigur că banii sunt importanți, dar mai important e să știi ce să faci cu ei, să fii eficient și să fii un om bun.