campanie, dar si-a asumat si cateva riscuri importante, din punctul de vedere al echilibrelor din economie. Din punctul de vedere al salariatilor, este probabil ca noua cota unica de 16% aduce fericire mai ales pentru cei care constituie patura de mijloc, oameni cu salarii peste medie, care suportau un impozit de 40% asupra veniturilor. Firmele, pe de alta parte, primesc o veste buna si alta mai putin buna. Reducerea impozitului pe profit, de la 25% la 16%, lasa mai multi bani in buzunarele comp
campanie, dar si-a asumat si cateva riscuri importante, din punctul de vedere al echilibrelor din economie. Din punctul de vedere al salariatilor, este probabil ca noua cota unica de 16% aduce fericire mai ales pentru cei care constituie patura de mijloc, oameni cu salarii peste medie, care suportau un impozit de 40% asupra veniturilor. Firmele, pe de alta parte, primesc o veste buna si alta mai putin buna. Reducerea impozitului pe profit, de la 25% la 16%, lasa mai multi bani in buzunarele companiilor si ale proprietarilor. Dar decizia de a lasa neschimbate contributiile la asigurari sociale pastreaza una dintre principalele frane in calea angajarilor: fiscalitatea ridicata pe munca. Restul modificarilor aduse Codului fiscal, desi importante, vizeaza categorii mai restranse si, de aceea, vor avea, probabil, un impact mai mic. Daca din punctul de vedere al cetatenilor vestile sunt in mare parte bune, la nivelul mai inalt al economiei, rezultatul final va fi decis in functie de doua necunoscute. Ce se intampla cu veniturile in plus? In orice caz, recentele modificari ale impozitelor vor lasa, in final, ceva mai multi bani in buzunarele majoritatii. O parte dintre ei va fi „inghitita” de cresterea de preturi si tarife la energie, gaz si telefonie, mai ales pentru romanii cu venituri mici. O alta parte insa va ramane la dispozitia fiecaruia si va putea fi cheltuita oricum. Daca acesti bani iau calea consumului, riscul este acela ca cererea in plus sa fie acoperita din importuri sau sa duca la cresteri de pret, ceea ce poate afecta echilibrele din economie. Cel mai bun lucru ar fi ca plusul de bani sa ia calea investitiilor, indiferent daca vorbim de actiuni, asigurari, fonduri sau banci, pentru a feri economia de pericole.Cum vor fi adusi bani la buget? Aceasta este, probabil, cea mai importanta intrebare. Politica actuala s-a bazat pe reducerea taxarii, concomitent cu un control mult mai strict. Deja, impozitele mai mici se vor traduce printr-un minus de peste un miliard de dolari in veniturile bugetului. Un impozit mai mare pentru microintreprinderi, impreuna cu alte modificari, va acoperi doar o parte din pierdere. Pentru Romania, un deficit bugetar mic este esential pentru a mentine inflatia in scadere si pentru „pace” cu Fondul Monetar International. Asadar, Ionut Popescu, actualul ministru al finantelor, va trebui sa fie un mare maestru al aducerii banilor in buget. Daca regulile aplicate celor care nu-si platesc la timp datoriile sau celor care nu declara deloc veniturile nu devin mai aspre si nu sunt aplicate strict, reducerea impozitelor se poate intoarce ca un bumerang asupra noastra. Succesul uneia dintre cele mai indraznete si mai aplaudate initiative fiscale depinde, acum, de raspunsul la cele doua intrebari.