Criteriile și normele de deficit ale Uniunii Europene au devenit aproape opționale pentru această țară, iar deciziile pe care le ia sunt luate total împotriva a ceea ce i se cere de la Bruxelles.
Ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a anunţat miercuri că bugetul pe 2019 va include un venit de bază pentru săraci şi posibilitatea pensionării anticipate, îndeplinind astfel cerinţele coaliţiei populiste aflate la guvernare, transmite Reuters.
La o conferinţă a retailerilor, Giovanni Tria a declarat că venitul de bază pentru săraci va ajuta la gestionarea consecinţelor sociale ale modificărilor tehnologice, iar posibilitatea pensionării anticipate va oferi firmelor forţă de muncă mai tânără şi mai bine calificată.
Formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S), aflată la guvernare în Italia împreună cu formaţiunea de extremă-dreapta Liga, a ameninţat marţi că nu va vota bugetul pe 2019 dacă nu sunt incluse, printre alte măsuri, venitul de bază pentru săraci şi posibilitatea pensionării anticipate.
Săptămâna trecută, Guvernul de la Roma i-a cerut ministrului Economiei, Giovanni Tria, să permită un nivel mai ridicat al deficitului în bugetul pe 2019 pentru a-şi îndeplini promisiunile din campania electorală, ceea ce a provocat, pe pieţele financiare, îngrijorări legate de datoria ţării.
Presiunile asupra lui Tria cresc din ce în ce mai mult, pe măsură ce se apropie termenul limită stabilit în 27 septembrie pentru anunţarea ţintelor de deficit şi datorie pentru bugetul pe 2019, care trebuie prezentate la mijlocul lunii octombrie Comisiei Europene.
Pieţele financiare speră că Tria, profesor universitar neafiliat niciunui partid, va insista pe o ţintă de deficit de 1,6% din PIB anul viitor, în timp ce coaliţia vrea un deficit de peste 2% din PIB.
Miercuri, Tria a încercat să ajungă la un echilibru între măsurile expansioniste promise de coaliţie şi menţinerea încrederii pieţelor şi evitarea unui conflict cu Executivul comunitar.
„Lucrăm la un mix de politici care trebuie să demonstreze tuturor că trebuie să aibă încredere în Italia, nu numai în situaţia finanţelor publice ci şi în creşterea economiei”, a declarat ministrul Economiei.
Bugetul mizează pe majorarea investiţiilor publice la 3% din PIB în următorii trei ani, de la aproximativ 2% din PIB în 2017, a explicat Tria. Acesta a dat asigurări că noile ţinte financiare „vor trimite pieţelor un mesaj privind sustenabilitatea datoriei Italiei”.
Datoria publică a Italiei este a doua cea mai ridicată din zona euro după Grecia, iar pieţele sunt îngrijorate de perspectiva creşterii ei suplimentare. Tria este perceput ca un apărător al disciplinei fiscale împotriva solicitărilor coaliţiei aflate la guvernare.
Recent, vicepremierul Luigi Di Maio declarase că respectarea reglementărilor fiscale ale Uniunii Europene nu reprezintă o prioritate pentru noul Guvern italian, deşi va încerca să le menţină, dacă acestea nu împiedică agenda sa de reforme.
Di Maio a explicat că Executivul va încerca să aplice reformele pe care le-a planificat, inclusiv reducerile de taxe şi majorarea cheltuielilor cu pensiile şi sistemul de asistenţă socială, fără a încălca regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.
Dar respectarea reglementărilor „nu poate fi o metodă pentru a spune că nu putem implementa agenda de reforme”, a afirmat vicepremierul italian.
Prin majorarea ţintei de deficit, Guvernul va avea la dispoziţie încă 11 miliarde de euro pentru cheltuieli suplimentare, bani care ar putea fi folosiţi pentru a amâna o creştere automată a impozitului pe cifra de afaceri, deoarece anterior s-au ratat ţintele de deficit.
Precedentul Executiv a promis Comisiei Europene că deficitul Italiei va fi redus la 1,6% din PIB anul acesta, de la 2,4% din PIB anul trecut.
Bruxelles-ul a cerut Italiei să-şi reducă deficitul şi mai mult, dar Tria a afirmat că încetinirea economiei nu va permite scăderea cheltuielilor.
În ultimii ani, Italia şi-a majorat în mod repetat ţinta de deficit, dar a reuşit să-l menţină sub plafonul de 3% din PIB solicitat de forul comunitar. AGERPRES