Dacă oamenii de ştiinţă apreciază corect, Kiribati, un grup de 33 de insule din Pacific, va dispărea mai devreme de finalul acestui secol. Nivelul apei creşte din cauza încălzirii globale care face ca oceanul să primească tot mai multă gheaţă topită.
"Apocalipsa ar putea veni mai devreme în Kiribati dacă furtunile violente, de genul celor care au distrus recent părţi din Insulele Filipine ar continua să lovească insulele", scrie Business Week într-un amplu material dedicat situaţiei din Kiribati.
Cei 103.000 de locuitori din Kiribati vor putea deveni în curând refugiaţi, ceea ce ar putea fi prima mişcare de masă a unor oameni care vor fi simţit consecinţele încălzirii globale mai mult decât războiul sau foametea.
Preşedintele din Kiribati spune că ţara sa are mai puţin de 20 de ani de trăit.
"Dacă nu va fi făcut nimic, Kiribati se va scufunda în ocean. Până în 2030 vom începe să dispărem", spune Anote Tong, celebru pentru faptul că a tot argumentat de-a lungul timpului faptul că naţiunile puternic industrializate îi ucid ţara.
Oamenii din Kiribati înţeleg foarte bine ce se întâmplă cu ei. Unii dintre ei au cerut deja azil în Noua Zeelandă.
"Lucrăm pe mai multe planuri. Există o companie japoneză care face insule plutitoare. Ne orientăm. Dar oamenii înţeleg că trebuie să plece pentru totdeauna şi asta e greu. Ne dorim să supravieţuim. Am trăit odată în Noua Zeelandă şi am crezut că sunt în Rai. Însă oamenilor le place aici. Vrem să rămânem acasă" spune preşedintele ţării, care, în ultimă instanţă, adaugă: "Nu noi am cauzat asta, ci voi".
Autorităţile din Kiribati au cumpărat peste 2.000 ha de teren pe insulele Fidji
Arhipelagul Kiribati, ameninţat de creşterea nivelului mărilor, a cumpărat peste 2.000 ha de teren pe insulele vecine Fidji, ca posibil mijloc de a-şi pune la adăpost populaţia de o eventuală scufundare a arhipelagului.
Micul arhipelag Kiribati – 32 de atoli răspândiţi în Pacific, între Hawaii şi Polinezia Franceză – a cumpărat recent 2.200 ha de teren în Vanua Levu, insulă din arhipelagul vecin Fidji, anunţă agenţia EIN News, preluată duminică de la-croix.com. Costul tranzacţiei a fost de 6,23 milioane de euro, plătiţi Bisericii anglicane, deţinătoarea terenurilor.
Extinderea nu are însă nimic imperialist. Aflat la originea acestui proiect lansat în urmă cu câţiva ani, preşedintele insulelor Kiribati, Anote Tong, caută o soluţie de refugiu pentru cei 103.000 locuitori ai arhipelagului, ameninţat serios de creşterea nivelului apelor ca efect al încălzirii climatice. 'Sperăm că nu va trebui să mutăm pe nimeni pe acea bucată de pământ, dar, dacă va fi absolut necesar, o vom putea face', a declarat Anote Tong agenţiei Associated Press.
Pe actualii ocupanţi ai insulei Vanua Levu îi îngrijorează sosirea unor noi locuitori. 'Pământul nu a fost cumpărat pentru a-i muta acolo pe locuitorii noştri şi nimeni nu va emigra pe această insulă', a arătat Rete Ta Rimon, ambasador al insulelor Kiribati în insulele Fidji. El adaugă că este vorba despre 'o investiţie a guvernului din Kiribati, menită să ducă la utilizarea terenului pentru diferite culturi' agricole. Afectate de infiltrarea apei sărate, multe terenuri din Kiribati nu sunt propice agriculturii, încheie la-croix.com.
