Comisia Europeană a deschis miercuri a patra procedură de infringement împotriva Poloniei din cauza unei legi ce permite sancționarea judecătorilor care critică reformele controversate ale justiției introduse în țară.
În același timp, Comisia a renunțat să ia o decizie similară în privinţa Ungariei pentru prerogativele extinse asumate de guvernul premierul Viktor Orban pe fondul crizei sanitare, potrivit Reuters, AFP şi DPA, citate de Agerpres.
Prin această procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, executivul european acordă două luni guvernului conservator polonez pentru a răspunde îngrijorărilor manifestate cu privire la efectele unei legi adoptate în ianuarie, ce permite sancţionarea judecătorilor care contestă legalitatea reformelor guvernamentale, aplicând în continuare dreptul comunitar european.
Comisia susţine că această lege, intrată în vigoare în februarie, numită de contestatarii săi „legea botniţă”, „subminează independenţa judiciară a magistraţilor polonezi şi este incompatibilă cu primatul dreptului european”.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere la Varşovia, este acuzat de mai mult timp de Bruxelles că subminează bazele statutului de drept în Polonia, căutând să plaseze justiţia, media şi societatea sub controlul său.
Guvernul polonez afirmă că reforma judiciară, denunţată de Comisia Europeană, urmăreşte să întărească eficienţa justiţiei şi să o debaraseze de ultimele rămăşiţe ale regimului comunist.
Aceasta este a patra procedură de infrigement angajată de executivul european împotriva reformelor efectuate de PiS, denunţate ca o tentativă de a controla sistemul judiciar.
Polonia riscă trimitere în faţa justiţiei europene şi, în final, sancţiuni financiare
„Invit guvernul polonez să răspundă preocupărilor noastre”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, responsabilă pentru problemele statului drept, care se deplasase la sfârşitul lunii ianuarie în Polonia pentru a exprima criticile Comisiei faţă de această lege.
„Judecătorii altor ţări trebuie să aibă încredere că judecătorii polonezi acţionează în mod independent. Această încredere reciprocă este baza drumului nostru comun”, a subliniat ea.
Un tribunal german a refuzat la jumătatea lunii februarie să predea un suspect Varşoviei la o solicitare a autorităţilor poloneze, invocând riscul că acesta ar putea fi privat de un „proces echitabil” din cauza reformei judiciare.
Trei proceduri de infrigement au fost deja lansate împotriva Poloniei de Comisia Europeană din 2017 până în prezent. Primele două, referindu-se la condiţiile de pensionare a judecătorilor din tribunalele obişnuite şi celor de la Curtea Supremă, au dus la decizii ale Curţii de Justiţie Europene care au dezavuat Varşovia şi au constrâns PiS să revină asupra reformelor respective.
În acelaşi timp, Comisia Europeană nu planifică în prezent să demareze o acţiune juridică împotriva Budapestei pentru extinderea prerogativelor premierului Orban de a guverna prin ordonanţe de urgenţă pe termen nelimitat pe fondul crizei sanitare, a declarat vicepreşedinta Comisiei, Vera Jourova, citată de DPA.
După o analiză aprofundată a textului legii aprobate de parlamentul ungar, executivul UE a considerat că nu este cazul să deschidă o procedură de infringement. „Trebuie să mai subliniez că urmărim în continuare ceea ce face guvernul ungar”, a adăugat Jourova.
„Am făcut o analiză aprofundată a situaţiilor de urgenţă” instituite în 20 din cele 27 de state membre ale UE, a afirmat vicepreşedinta Comisiei Europene, subliniind că „virusul nu trebuie să ucidă democraţia”.