De cate ori nu s-a intamplat sa ramai fara apa calda sub dus?! Mai mult, exista situatii cand nici un strop de apa rece nu curge pe teava. Tragi cateva injuraturi la adresa furnizorului, dupa care apelezi la apa minerala din camara, pentru a te spala. Aceste situatii sunt din ce in ce mai des intalnite in ultimul timp, pentru o mare parte din populatie, care a fost "taiata" de la portia zilnica de apa calda si rece. Iar daca ne gandim la vremurile mai reci din lunile trecute, caldura in apartame
De cate ori nu s-a intamplat sa ramai fara apa calda sub dus?! Mai mult, exista situatii cand nici un strop de apa rece nu curge pe teava. Tragi cateva injuraturi la adresa furnizorului, dupa care apelezi la apa minerala din camara, pentru a te spala. Aceste situatii sunt din ce in ce mai des intalnite in ultimul timp, pentru o mare parte din populatie, care a fost „taiata” de la portia zilnica de apa calda si rece. Iar daca ne gandim la vremurile mai reci din lunile trecute, caldura in apartamente a fost un lux pe care multi nu si l-au putut permite.
Iarna trecuta, populatia a simtit pe propriul buzunar aplicarea TVA la serviciile publice. Influenta negativa a acestei taxe – 19% – a fost du-blata de cresterea pretului titeiului de import, folosit in termocentrale pentru producerea agentului termic. Astfel, cheltuielile de intretinere au crescut in 2000, o data cu caderea frigului, cu 50% fata de cele din anul precedent. Pretul de referinta al gigacaloriei a crescut de la 230.000 lei la 350.000 lei. In schimb, cresterea salariilor din ultimii doi ani a ramas in urma inflatiei. Aceasta poate fi si o explicatie a faptului ca mii de famiilii s-au inghesuit la usa societatilor de distributie a energiei termice pentru a solicita debransarea de la reteaua de apa calda si termoficare. Numai in Bucuresti, peste 4.000 de familii au renuntat de buna voie la caldura din apartamente.
Consecintele acestei situatii s-au vazut clar abia in primavara acestui an, cand Termoelectrica (societatea de producere a energiei termice) si distribuitorii au fost la un pas de colaps financiar. La sfarsitul lunii aprilie, Termoelctrica avea de incasat 5.130 miliarde de lei de la cele 32 de societati de distributie a agentului termic. Acestea, la randul lor, au acumulat, pe perioada iernii trecute, creante de peste 3.400 miliarde lei.
La cresterea blocajului financiar au contribuit din plin actele normative emise de guvernul Vasile, prin care se acordau subventii si ajutoare banesti populatiei, pentru plata facturilor de caldura si apa calda. In realitate, costul de producere si distributie a energiei termice este in medie de 585.000 lei/Gcal. Diferenta intre 350.000 lei/Gcal, pret pe care il plateste populatia, si costul total de producere si distributie o suporta statul. In plus, pentru categoriile defavorizate au fost prevazute ajutoare banesti, suportate tot de la bugetul statului.
Aceste subventii nu au ajuns niciodata la timp in conturile societatilor de distributie si ale celei producatoare de energie termica. Statul le este dator, in prezent, acestor societati, cu aproximativ 1.000 de miliarde lei, la care nu sunt prevazute penalitati. Ceea ce inseamna ca fiecare zi de intarziere contribuie la scaderea valorii reale pe care aceste societati o au de incasat de la stat. In schimb, pentru datoriile pe care Termoelectrica si distribuitorii le au la bugetul statului, se percep taxe de intarziere.
O parte din creantele producatorilor si distribuitorilor de energie termica este data si de contravaloarea facturilor restante ale unitatilor bugetare (ministere, scoli, gradinite, spitale, camine de copii etc.). De exemplu, in Bucuresti, in topul datornicilor catre Radet se afla Inspectoratul Scolar, cu 89 miliarde lei, Ministerul Educatiei si Cercetarii – 21 miliarde lei, Directia de Sanatate Publica – 9 miliarde lei, Ministerul de Interne – un miliard lei.
Microcentralele sunt o alternativa controversata
Totusi, peste 60% din valoarea neincasata pentru energia termica livrata reprezinta datorii ale populatiei catre societatile de distributie. Datornicii persoane fizice au acumulat datorii de aproape 2.000 de miliarde lei. Aceasta a fost si cauza pentru care, la inceputul lunii mai, Termoelectrica a sistat livrarea agentului termic in 22 de orase din Romania, iar populatia a fost privata de apa calda. Cei mai afectati sunt oamenii care isi platesc luna de luna cheltuielile de intretinere a apartamentului, si totusi nu pot beneficia de serviciile publice. De ce? Din cauza vecinilor care nu au posibilitatea de a achita ceea ce consuma sau, in special, din cauza rau-platnicilor care, fie ca au sau nu bani, tot nu platesc. Deocamdata, singura alternativa pentru a avea apa calda nonstop este montarea centralelor de apartament. Insa aceasta solutie este destul de controversata in prezent. Exista pareri pro si contra privind atat rentabilitatea, cat si siguranta in functionare a acestor instalatii. „Centrala nu este o solutie. Este foc deschis intr-un apartament, iar gazele arse trebuie sa fie evacuate printr-un cos. Aici intervine problema poluarii atmosferei. In plus, centralele instalate in apartamentele din Romania, in marea majoritate a cazurilor, sunt luate la mana a doua, fiind mai ieftine, si prezinta un grad mare de risc de explozii. Nici instalarea lor nu este facuta de persoane autorizate”, ne spune Aureliu Dumitrescu, director general in Ministerul Administratiei Publice. Aceeasi parere o impartaseste si Gheorghe Dabela, director general al Radet si presedintele Patronatului Serviciilor Publice: „Ce ar insemna ca toti locatarii sa recurga la aceasta solutie? Tevile care se trag de la conducta de gaze ar impanzi tot blocul. Un factor in plus de risc. Coloana de gaze a unui bloc nu a fost proiectata sa suporte consumuri de gaze in plus. Nici in ceea ce priveste costurile nu este o solutie. Cheltuielile de intretinere raman aproape la acelasi nivel”. Insa exista si voci care sustin contrariul. Dupa calculele unor specialisti ai firmelor de comercializare a centralelor termice de apartament, gigacaloria produsa intr-o microcentrala termica de apartament sau de bloc costa pe sfertul celei furnizate de Radet.
In Occident, metrul cub de apa rece costa 3 USD
Daca la caldura si apa calda omul mai gaseste alternativa (un radiator, calorifer electric sau isi incalzeste apa pe aragaz), la apa rece, mai greu. Crudul adevar este ca in multe orase din tara si apa rece ajunge greu la robinete. Desi cu mult mai ieftina decat agentul termic, apa rece a devenit tot mai greu de platit pentru consumatorii cu venituri mici. Numai in Capitala, datoriile asociatiilor de locatari catre compania Apa Nova, fosta RGAB, ajungeau, la sfarsitul lunii trecute, la 109 miliarde lei. La aceasta suma se adauga inca 13 miliarde lei, bani ce nu au fost achitati de bucuresteni care locuiesc la case. Totalul creantelor pe care le are de incasat Apa Nova sunt de aproape 260 miliarde de lei. Principalii datornici bugetari sunt administratiile domeniului public, cu o valoare totala de peste zece miliarde de lei. La apa calda si caldura, preturile piperate sunt o justificare pentru neplata facturilor. Dar, la un consum mediu lunar de apa rece de opt metri cubi/persoana, cu un tarif de 4.695 lei/mc/apa rece (in Bucuresti), plus 1.040 lei/ mc/canalizare, pretul nu mai poate fi o scuza. Este greu de inteles cum de atat de multe persoane nu achita apa rece, daca lunar factura pentru acest serviciu este de aproximativ 50.000 lei/persoana. Ce s-ar fi intamplat daca in Romania s-ar practica tarife la apa rece la acelasi nivel ca in Vest, in medie de 3 dolari/mc, adica 85.000 lei/mc?
Solutia ideala pentru locatarii care isi platesc cu regularitate facturile si se afla totusi in imposibilitatea de a beneficia de apa rece ar fi bransamentele separate pe fiecare apartament in parte. Insa sistemul in care au fost construite blocurile din Romania nu permite asa ceva. Exista totusi o hotarare de guvern, emisa in 1993, care prevede schimbarea conceptiei de constructie a locuintelor in viitor. Respectiv, sistemul de alimentare cu apa sa fie proiectat si construit pe orizontala, si nu precum cel vechi, pe verticala. „Avantajul consta in faptul ca fiecare apartament ar beneficia de propriul contor, montat pe casa scarii, unde accesul companiei distribuitoare de apa este liber. Astfel, furnizorul ar putea actiona direct asupra rau-platnicilor, fara sa-i afecteze pe cei din jur”, spune Alexandra Epure, director comercial al companiei Apa Nova. r
O solutie similara pare sa fie varianta preferata si pentru distributia agentului termic, in cazul constructiilor ce vor fi realizate de acum inainte. Dar pentru constructiile vechi, unde sistemul nu poate fi schimbat, ce ramane de facut? Contorizarea blocurilor, adica unul pe fiecare scara in parte, este un prim pas. 25% din blocurile din Bucuresti beneficiaza astazi de contoare. Rezultatele s-au vazut imediat: „In primul rand, am vazut exact care este consumul real al locatarilor. Ceea ce am depistat a fost ca acest consum era cu mult mai mare decat cel facturat inainte de contorizare. Locatarii au incercat sa-si limiteze consumul, reparand instalatiile din subsolurile blocurilor si din apartamente, probleme care persista inca in majoritatea blocurilor, avarii ce duc la risipa. In al doilea rand, este foarte util si pentru noi. Am putut depista zonele cu pierderi mari pe retea. Acolo s-au facut cu prioritate reparatii sau chiar schimbari de conducte. Astfel s-au micsorat si pierderile”, precizeaza Dabela. Aceste investitii in contoare si schimbari de conducte au fost realizate din cei 70 milioane euro obtinuti ca imprumut de la Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. „Pana in 2003, toate cele 8.000 blocuri din Bucuresti vor fi contorizate si o mare parte din reteaua de distributie a apei si agentului termic va fi inlocuita cu conducte preizolate, la care pierderile sunt extrem de mici”, estimeaza directorul Radet.r
Presedintele patronatului serviciilor publice a propus Consiliului General al Capitalei si totodata Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) un alt mod de facturare a energiei termice, care va diminua fenomenul neplatii din partea populatiei a facturilor din anotimpul rece. „Iarna, cheltuielile de intretinere sunt mai mari de patru ori fata de cele din cursul verii. De aceea, vom anunta la inceputul anului cat are omul de platit pe tot anul, calculat la un consum mediu. Suma este impartita la cele 12 luni, asa ca va exista o suma egala pe fiecare luna. Regularizarea se va face de doua ori pe an, in functie de consum. Astfel ii voi da posibilitatea ca iarna, cand in general cheltuielile unei familii sunt mai mari, sa poata sa-si plateasca facturile. De altfel, acest sistem de plata exista si inainte de 1990”, declara Dabela. r
Pe langa aceste solutii tehnice, care au inceput sa dea roade in mai multe localitati din tara unde s-au facut investitii (de exemplu, Timisoara, Constanta, Cluj), au fost luate, pentru prima oara in ultimii 11 ani, de cand persista criza serviciilor publice, si masuri administrative. Guvernul s-a hotarat, in sfarsit, sa sparga monopolul Termoelectrica. Saptamana trecuta, Ministerul Industriilor a luat decizia de a da sapte centrale termice in administrarea consiliilor locale. Ca masura legislativa, in curand va intra in vigoare Legea serviciilor publice de gospodarie comunala. In aceasta lege s-a prevazut renuntarea la pretul unitar al gigacaloriei, fiecare producator individual putand sa-si impuna singur pretul, cu conditia ca acesta sa fie aprobat de ANRE.r
In acelasi timp, subventia din pretul gigacaloriei, acordata de stat tuturor consumatorilor, va fi orientata numai catre persoanele cu venituri mici. „Subventia nu se va mai acorda intregii populatii, ci numai acelora care au reala nevoie. Dupa ce se va stabili venitul minim garantat pe tara, vom sti cu exactitate cui trebuie acordata subventia”, ne spune Romeo Postelnicu, secretar de stat in Ministerul Administratiei Publice. r
In ultimii 11 ani, in afara masurilor populiste de subventionare (desi banii nu au ajuns niciodata unde trebuie), guvernantii nu au luat nici o masura concreta pentru rezolvarea crizei agentului termic. In prezent, exista o multime de proiecte si promisiuni care ar urma sa imbunatateasca situatia. Ramane de vazut daca guvernul Nastase va da curs solutiilor propuse de specialisti sau vom mai ingheta patru ani. tr
r
Principalii datornici la Termoelectrica, la 11 mai 2001 (miliarde lei)r
r
1. RADET Bucurestitt1.726 r
2. RAT Iasit t415r
3. Apaterm Galatit t377r
4. RADET Constantatt 333r
5. SC Termoficare 2000 Pitestit258r
6. Calor Timisoarat t204r
7. S E Suceavat t162r
8. Onedil Onestit t133r
9. Termloc Bacaut t128r
10. RA Termoficare Craiovatt126r
r
SituaTia creditelor societaTilor de distribuTie a energiei termice din Tarar
(30 aprilie 2001)t(milioane lei)r
LocalitateatUnitatea de distributietTotaltUnitati bugetaretPopulatietAgenti economicir
BucurestitRADETt1.330.000t123.000t790.000t260.000r
GalatitAPATERM SAt351.885t6.637t262.695t14.049r
IasitRA TERMOFICAREt273.122t0t198.775t18.735r
ConstantatRADET C-tat190.272t5.128t127.738t12.520r
CraiovatRA TERMOFICAREt145.392t3.515t108.277t6.339r
SuceavatSucursala Electrocentralet123.960t13.227t49.924t24.810r
BrasovtRA TERMO Brasovt112.163t0t87.007t7.907r
TimisoaratRA CALORt94.000t12.000t33.000t9.000r
BrailatRA APTERCOLt78.380t2.840t54.360t4.170r
TirgovistetSC TERMICAt78.241t1.759t46.627t2.002r
Sursa: patronatul serviciilor publicer