Studiul, realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei, mai relevă că aproximativ o treime dintre persoanele intervievate (30%) au oferit în ultimul an bani sau cadouri unor cadre medicale din sistemul public de sănătate, ponderea celor care au oferit aceste "atenţii" fiind semnificativ mai ridicată în Bucureşti (47%).
Din punctul de vedere al percepţiei publice, fraudarea fondurilor prin deturnarea procedurilor de achiziţii publice şi acordarea de contracte preferenţiale pentru medicamente şi consumabile, lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate, subfinanţarea sistemului sanitar, incompetenţa personalului de conducere, legislaţia neclară referitoare la modul de decontare a serviciilor medicale efectuate de privaţi din fonduri publice, inexistenţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt sunt considerate de cei intervievaţi în aproximativ egală măsură ca având multă şi foarte multă importanţă în apariţia corupţiei.
Subfinanţarea sistemului sanitar este considerată un aspect cu importanţă mai ridicată (86%) decât incompetenţa personalului de conducere (80%).
Un alt aspect cercetat în studiu denotă că aproape jumătate dintre români (48%) au apelat în ultimul an în majoritate sau exclusiv la serviciile medicale de stat, în timp ce o treime au apelat doar la acest tip de servicii. Doar 10% dintre români au apelat în majoritate sau exclusiv la servicii medicale private. Procentul celor care au apelat la serviciile medicale private este considerabil mai ridicat în Bucureşti (20%) şi în cadrul segmentului de populaţie cu venit pe gospodărie mai mare de 3.000 de lei.
Principala motivaţie pentru utilizarea serviciilor medicale de stat este lipsa banilor necesari pentru consultaţiile în clinici private (47%), urmată de încrederea în competenţa medicilor din clinicile de stat (21%).
Mai mult de două treimi din persoanele angajate (68%) declară că sunt de acord să aloce o parte a sumelor plătite pentru asigurările de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale private. 77% din persoanele cu venitul pe gospodărie mai mare de 3.000 lei sunt interesate să plătească asigurări pentru servicii medicale private, spre deosebire de numai 54% din persoanele cu venit mai mic de 1.000 lei.
Pe de altă parte, aproximativ o treime din persoanele care au fost vreodată spitalizate (31%) au trebuit să apeleze la resurse proprii pentru a asigura medicamentele şi instrumentele necesare pe perioada spitalizării.
Studiul, realizat în perioada 23-31 iulie 2011 de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti, a vizat un eşantion de 1.149 de persoane cu vârsta de peste 15 ani, din România.
SURSA: Agerpres
