În plină criză şi într-un moment în care şomajul creşte îngrijorător, studenţii români se arată foarte optimişti în privinţa carierei, potrivit unui studiu realizat de TNS Iinfratest pentru compania Continental.
Majoritatea studenţilor români, respectiv 70,6%, se arată mai încrezători în privinţa perspectivelor de carieră decât în 2007, când doar 58,4% se declarau optimişti.
„Este interesant să vezi optimismul studenţilor români în aceste vremuri dificile de recesiune”, a subliniat psihologul Aurora Liiceanu, invitată de onoare la conferinţă. Potrivit sondajului, bărbaţii sunt mai optimişti (2009: 76,5% / 2007: 60,9%) decât femeile (2009: 65,3% / 2007: 48,9%). Inginerii (2009: 80,3% / 2007: 60,9%) sunt mai optimişti în ce priveşte cariera decât economiştii (2009: 72% / 2007: 48%) sau studenţii la ştiinţe naturale (2009: 60,8% / 2007: 52,7%).
Studiu mai relevă faptul că siguranţa locului de muncă a devenit un criteriu mai important în alegerea unui job, 65,4% dintre studenţii români evidenţiind acest lucru.
De ce şi-ar schimba studenţii români jobul?
Peste 70% dintre studenţi şi-ar schimba locul de muncă pentru un salariu mai bun, 41,8% pentru factori precum dezvoltarea personală, iar 31% pentru un mediu de lucru favorabil.
16, 4% dintre studenţi susţin că vor să lucreze mai mult de 10 ani la acelaşi angajator, procent care s-a dublat cumparativ cu 2007. Cu toate acestea, marea majoritatea respondenţilor, respectiv 27,6%, sunt de părere că 3 ani este limita maximă într-o companie.
„Atitudinea de job hopping nu mai este la modă; studenţii doresc să rămână mai mul
t timp în aceeaşi companie, punând pe primul loc siguranţa locului de muncă. În plus, aceştia definesc cariera în termeni de evoluţie în cadrul aceluiaşi departament sau al aceleiaşi companii (2009: 46,7% vs. 2007: 34,3%). Într-un cuvânt, o atitudine pozitivă este cheia spre succes. Acest lucru este bun pentru individ, pentru companii şi pentru societate, în special în aceasta perioada dificila din punct de vedere economic”, a ţinut să sublinieze Aurora Liiceanu.
Peste 65% dintre respondenţi au spus că preferă încheierea unui contract de muncă pe termen nelimitat, în timp ce 33,4% ar dori un job pe perioadă scurtă dar bine plătit.
Consecinţele crizei în mentalitatea studenţilor români
De asemenea, 42,6% dintre cei intervievaţi nu cunosc ce consecinţe ar putea avea criza asupra startului lor în cariera, în timp ce 18,6% nu întrevăd consecinţe.
„Starea de euforie generată de creşterea economică rapidă din ultimii ani mai este, probabil, foarte prezentă în mintea românilor, ceea ce îngreunează adaptarea la schimbarea subită de situaţie”, spune Aurora Liiceanu.
Dintre studenţii inetrvievaţi, 37,1% consideră că disponibilizările sunt cele mai grave consecinţe ale crizei economice, urmate de scăderea salariilor, creşterea preţurilor şi numărul de falimente.
Statul oferă prea puţin sprijin
Aproximativ jumătate dintre studenţii români (54,4%) consideră că statul ar trebui să se implice mai mult şi să aibă o influenţă mai mare în industriile-cheie.
Studenţii au fost întrebaţi şi despre răspunsul statului la criză prin sprijin şi garanţii pentru industria de automobile şi alte industrii precum şi pentru bănci. În România, 2,1% dintre studenţi consideră că statul a oferit mai mult sprijin decât era necesar, în timp ce 11,2 procente cred că statul a luat măsurile corecte.
Marea majoritate a studenţilor români (24,1%) privesc măsurile luate de stat ca prea ezitante şi 20,6 procente consideră implicarea statului ca mai degrabă nesemnificativă.
Companiile mari şi mijlocii, în topul preferinţelor
Un număr destul de mare de studenţi români (38,4%) sunt de părere că mărimea companiei pentru care lucrează nu contează. În acelaşi timp însă, 26,4 procente dintre stundeţi ar prefera să lucreze într-o companie de dimensiuni mijlocii, iar 22 procente pentru o companie multinaţională. Doar 7,2 procente ar opta pentru a lucra într-o afacere de familie.
Peste trei sferturi dintre studenţi consideră că experienţa profesională este condiţia principală pentru obţinerea unui loc de muncă bun, urmată de cunoaşterea limbilor străine (63%). La fel de importante sunt masteratul / MBA şi notele de absolvire (39,3%), dar 35,5 procente menţionează şi „relaţiile corespunzătoare”.
53,9 procente dintre cei intervievaţi spun că, dacă ar trebui să aleagă o companie multinaţională, ar face-o pentru a avea şanse mai mari de evoluţie în carieră, în timp ce 24,8 procente ar face-o pentru un câştig mai mare.
Experienţa practică este considerată un punct slab al absolvenţilor români, în comparaţie cu colegii lor din vest (2009: 21,4% / 2007:17,5%). Numărul stagiilor de practica în România a scăzut în 2009 (51,2%), în comparaţie cu anul 2007 (68,1%), în timp ce stagiile în străinătate au rămas, în mare, la acelaşi nivel (2,7%). Circa 44 % din studentii intervievati au afirmat ca nu au efectuat nici un stagiu de practică.
Bucureştiul, oraşul cu cele mai bune perspective profesionale
Peste jumătate dintre studenţi (58,2%) s-ar muta, pentru serviciu, în alt oraş din România. În clasament, Bucureştiul este considerat oraşul cu cele mai mari perspective de carieră (41,4%), urmat, la distanţă mare, de Timişoara (16,8%), Sibiu (12,8%), Braşov (10,5%) şi Iaşi (4%).
Studenţii acordă o prioritate mai mare unui loc de muncă în România (36%) în special din cauza faptului că doresc să fie cu familia (38,8%) şi cu prietenii (10,7%). Însa pentru un salariu mai bun, 56 la sută ar dori să obţină un loc de muncă în străinătate. Motivele sunt salariul mai mare, condiţiile de muncă mai bune, nivelul de viaţă ridicat, perspectove mai bune de carieră.
În martie 2009, TNS Infratest a intervievat aproximativ 1031 de studenţi din România (542 femei şi 489 bărbaţi) în numele corporatiei Continental. Studenţii intervievati frecventau cursuri ale facultăţilor de inginerie (38%), economice (21,8%) şi de ştiinţe naturale (40,3%) la cele mai importante centre universitare din România: în Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu şi Iaşi. Ca şi în sondajele anterioare, studenţii şi-au exprimat opiniile despre persepectivele de carieră, preferinţele în ce priveste locul de muncă, competitivitatea personală şi a sistemul educaţional din România la nivel internaţional. Obiectivul sondajului din 2009 a fost identificarea tendinţelor şi a evoluţiei preferintelor în cariera printre studenţi în condiţii de criza financiara şi ale recesiune.
