Liderii UE au fiecare în parte o părere diferită despre Alianţă Nord-Atlantică, însă scopul este unul comun. Uniunea Europeană și NATO ar putea deveni mult mai puternice dacă ar comunica și ar fi mai unite decât până acum.
Vineri, la începutul celei de-a doua zile a unui summit european prin videoconferință, președintele Consiliului European, Charles Michel, a insistat asupra faptului că o consolidare a Uniunii Europene, pentru care promovează o autonomie strategică, va însemna și o Alianţă Nord-Atlantică mai puternică, arată Le Vif.
„Suntem convinși că noua administrație Biden oferă o oportunitate unică de a reînnoi Alianța transatlantică”, a afirmat domnul Michel alături de secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg.
După ce au abordat, joi, criza sănătății, șefii de stat și de guvern ai Celor 27 au studiat, vineri, proiectele europene de securitate și apărare.
„O Uniune Europeană mai puternică înseamnă o alianță transatlantică mai puternică”, a insistat belgianul, în timp ce unele state membre ale UE care se află în prima linie împotriva Rusiei se tem de o dezangajare a Uniunii față de NATO prin voința declarată de autonomie strategică a UE. Declarațiile unor lideri europeni sau americani nu i-au liniștit.
Săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, într-un interviu acordat cotidianului britanic „Financial Times”, că NATO ar trebui „revizuită”, deoarece „Alianța a fost concepută pentru a face față Pactului de la Varșovia și acesta nu mai există”.
În aceeaşi dimineață, Jens Stoltenberg a subliniat că peste 90% din populația UE trăiește într-o țară NATO. „Prin urmare, împărtășim în cea mai mare parte aceeași populație, aceleași state membre, aceeași vecinătate, aceleași provocări. Este mai mult decât evident că trebuie să cooperăm”.
Lunea trecută, în fața miniștrilor europeni de Externe, secretarul de stat american Antony Blinken ar fi confirmat această concepție potrivit căreia o Europă mai puternică ar însemna și o NATO mai puternică.
Prioritățile statelor UE
Prioritățile comune pe care Cei 27 le vor discuta cu domnul Stoltenberg se referă la stabilitatea vecinătății și posibila recurgere la sancțiuni, adaptarea necesară a instrumentelor în fața noilor forme de amenințări (atacuri cibernetice, amenințări hibride, dezinformare) sau baza industrială și tehnologică, cu căutarea de sinergii între digital, spațiu și apărare, pentru care Comisia Europeană a propus recent un cadru.
Criza Covid-19 nu va fi uitată. „Sarcina principală a NATO în timpul acestei pandemii a fost de a se asigura că această criza sanitară nu se va transforma într-o criză de securitate”, a spus Stoltenberg.
Căci amenințările dinaintea crizei sunt încă acolo, a avertizat el, citând agresivitatea Rusiei, ascensiunea Chinei, forme mai brutale de terorism, atacuri cibernetice sofisticate sau implicațiile schimbărilor climatice asupra securităţii.
Stabilitatea în Balcanii de Vest sau problema migrației sunt alte provocări citate de norvegian.
„Nicio țară, niciun continent nu le poate înfrunta singure, nici Europa, nici America de Nord, ci amândouă împreună”, a insistat el, salutând angajamentul noii administrații Biden de a consolida legătura transatlantică.
Un alt subiect de discutat: Turcia, membru al NATO care, de câteva luni, le-a creat probleme europenilor cu explorările sale de hidrocarburi în estul Mediteranei, cu acțiunile sale în Libia sau Siria, precum și prin interdependența sa cu UE în ceea ce privește problema migrației, în special în Marea Egee. Amenințarea europeană a sancțiunilor ar trebui să revină, de asemenea, pe ordinea de zi a summitului european din martie, chiar dacă perioada este în prezent în descreștere. La rândul lor, Statele Unite încă îi cer Ankarei să renunțe la rachetele sale rusești.
Sursă foto: INQUAM Photos, Alberto Groşescu