Cercetari aprofundate pentru controlul factorilor de mediu si, implicit, al fenomenului de producere a grindinei au inceput in 1933 in SUA, apoi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au extins in Franta si Uniunea Sovietica. Prin tehnologiile realizate se reduc sub 10 % riscurile producerii de pagube cauzate de caderile de grindina. Daca Rusia, Franta si Elvetia sunt tarile unde se inregistreaza cele mai multe preocupari de acest gen, se poate afirma ca, in prezent, China detine cea mai mare
Cercetari aprofundate pentru controlul factorilor de mediu si, implicit, al fenomenului de producere a grindinei au inceput in 1933 in SUA, apoi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au extins in Franta si Uniunea Sovietica. Prin tehnologiile realizate se reduc sub 10 % riscurile producerii de pagube cauzate de caderile de grindina. Daca Rusia, Franta si Elvetia sunt tarile unde se inregistreaza cele mai multe preocupari de acest gen, se poate afirma ca, in prezent, China detine cea mai mare suprafata de culturi protejate (peste 40 de milioane de hectare). In ceea ce priveste SUA, ultimii doi ani au adus dezvoltarea a 75 de astfel de programe, in valoare totala de peste 22 de miliarde USD.
Suprafetele afectate in timpul caderilor de grindina au, de regula, latimi de 3-5 kilometri si lungimi de 15-25 de km, uneori ajungand pana la 100 de km. Astfel, numai in judetul Prahova, judet in care se va realiza si prima unitate de combatere a caderilor de grindina, pagubele provocate in primele luni ale anului trecut au ajuns la 29 de miliarde de lei, prin afectarea a peste 2.933 de hectare.
Totul a inceput in 1996. „Prima data ne-am gandit sa facem ceva pe platforma asta, intrucat nu aveam ce sa dam de lucru la oameni. Fabricam numai rachete pentru armata si la asta ne pricepeam cel mai bine. Am constatat ca in Romania nu exista rachete antigrindina, desi in tarile vecine erau. Dar numai cu rachete nu faci absolut nimic, trebuie si restul. Asa ca am inceput sa gandim mai departe si am initiat un program care aduce in tara un Sistem National Antigrindina”, povesteste Sandor Lovasz, director general la fabrica Electromecanica SA din Ploiesti. A urmat HG nr. 604/1999, care definea inceperea activitatii si etapele realizarii unui Sistem National Antigrindina. Proiectul, destul de indraznet, s-a dovedit a fi suficient de viabil incat sa atraga sustinere si fonduri de la Ministerul Agriculturii. „Prima transa de zece miliarde de lei s-a alocat in 2000, au urmat 30 de miliarde de lei in 2001, iar anul acesta sunt prevazute 40 de miliarde de lei, bani in cea mai mare parte destinati infrastructurii. Pentru anul viitor avem o hotarare de guvern in concepere. Sunt deja doua ministere care au agreat etapele propuse. Pentru acestea vor fi alocate 52 de miliarde de lei”, afirma Dinu Constantinescu, directorul tehnic de la Electromecanica SA.
Producerea rachetelor a inceput de la un studiu al brevetelor frantuzesti si rusesti deja existente. Pornind de la acestea s-au adus imbunatatiri astfel incat, in prezent, exista 11 brevete din care sase pentru partea de rachete, si doua pentru instalatia de lansare. Unele sunt deja depuse la OSIM, altele in curs de elaborare. Practic, s-a plecat de la o racheta de lupta care a fost transformata in racheta antigrindina. 800 de dolari, costul de fabricatie al unei rachete, era insa o investitie nerentabila. Asa ca s-a realizat o a doua racheta, cu un parametru de functionare mai sigur, alcatuita in proportie de 70 % din elemente metalice. A fost inlocuita, la scurt timp, cu o alta varianta, mult mai ecologica, 80 % fabricata din materiale biodegradabile, care sa se dezintegreze mai usor dupa explozie. Costurile se situau intre 400 si 500 de dolari, motiv pentru care proiectul a fost abandonat la inceputul anului 2001. Racheta care se fabrica in prezent este mult mai complexa, biodegradabila si, in acelasi timp, cea mai ieftina: a fost adoptata in luna mai a anului trecut, costul de fabricatie fiind de 250 de dolari.
Sistemul se aplica si pentru stimularea precipitatiilor
O unitate de combatere a caderilor de grindina poate acoperi 150-200.000 de hectare si este alcatuita dintr-un punct de comanda si cateva puncte de lansare a rachetelor. Deoarece aparitia si evolutia norilor de grindina sunt fenomene relativ rapide, rezulta necesitatea unor sisteme de identificare si interventie foarte sigure, care sa poata controla cat mai bine fenomenul. Se lucreaza pe baza informatiilor de la INMH (Institutul National pentru Meteorologie si Hidrologie), care ajung in punctul de comanda de la Ploiesti. In functie de pozitia formatiunii noroase se stabileste cate rachete se trag si unde. Softul special cu care se lucreaza nu a fost inca finalizat, evaluarile ridicandu-se la 600-700 milioane de lei. Apoi, o data ajunsa in nori, racheta incepe sa imprastie o componenta de fum activ care contine iodura de argint. In final, picatura care cade pe pamant contine apa si iodura de argint. „Sub influenta radiatiilor solare, iodura de argint se descompune in iod si argint. Iodul nu are efecte daunatoare, iar argintul are actiune bactericida. Cantitatile pe care le introducem in nor sunt nesemnificative, comparativ cu argintul care ajunge in atmosfera prin diverse procese industriale. In total, am facut peste 30 de trageri. Suntem acreditati de un sistem foarte sever al Ministerului Apararii”, continua Dinu Constantinescu.
Aceleasi rachete se folosesc si pentru stimularea precipitatiilor. Doua experiente realizate de Electromecanica spun cu certitudine ca este posibil sa provoci ploaia. De aici a plecat si ideea extinderii unei parti complementare a Sistemului National Antigrindina. „Anul trecut am avut niste trageri la Capul Midia. Am tras trei rachete. Exista masa noroasa, dar nu plouase demult. Dupa o jumatate de ora a inceput o ploaie zdravana, care a tinut un sfert de ora. A doua tragere a fost anul acesta la Valea Calugareasca. La scurt timp s-a produs pe culoarul de lansare o ploaie suficient de puternica”, spune Sandor Lovacz.
Planul Sistemului National Antigrindina presupune, in principal, protejarea zonelor pomicole si cu vita de vie. si asta, intrucat ar fi absurd sa protejezi toata tara, in locuri in care grindina nu are ce afecta.” Pana acum am avut deja solicitari din partea unor mari fermieri. Multi proprietari de terenuri din zona Moldovei sunt dispusi sa investeasca pentru realizarea unor puncte in zona lor, pe care sa le integreze in sistem”, declara Sandor Lovacz.
Finalitatea comerciala pentru Electromecanica SA? Ministerul Agriculturii va subventiona doar partea de dezvoltare a sistemului, pentru ca, in cele din urma, Electromecanica sa devina doar producator si furnizor de rachete.
AVANTAJELE SISTEMULUI ANTIGRINDINA
· Reducerea pierderilor inregistrate prin distrugerile provoacate agriculturii de caderile de grindina;
· Crearea premiselor pentru stimularea precipitatiilor (o tona de apa obtinuta din precipitatiile artificiale este de patru-cinci ori mai ieftina decat aceeasi cantitate obtinuta prin irigare). Procesul tehnologic se poate realiza utilizand capacitatile sistemului antigrindina;
· Integrarea zonala a Sistemului National Antigrindina al Romaniei in sisteme similare din Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria;
· Conversia unor capacitati din industria de aparare si a personalului aferent din cercetare si productie;
· Crearea de piete de export pentru mijloacele tehnice aflate in asimilare (rachete antigrindina si instalatii de lansare).
Etapele asimilarii sistemului
ETAPA I (2000) – Elaborarea
documentatiilor, modernizarea si asimilarea mijloacelor tehnice
ETAPA a II a (2002) – Infiintarea Unitatii-Pilot si a Sistemului National Antigrindina in judetul Prahova
ETAPA a III a – (2003-2004) Punerea in functiune si exploatarea Unitatii-Pilot
ETAPA a IV a – (2004-2010) Implementarea Sistemului National Antigrindina
SCURTE INFORMATII DESPRE CATEVA DIN SISTEMELE ANTIGRINDINA EXISTENTE IN LUME
tara, cod proiect Dimensiunea aproximativa Tipul reactivului
a teritoriului protejat (km patrati)
China, CN-7 600.000 iodura de argint si gheata uscata
Rusia, RF-2t1.096ttttiodura de argintr
Bulgaria, BG-1t15.000ttttiodura de argintr
Franta, FR-1t80.000 (teritoriu de lucru)ttiodura de arigintr
tt420.000 (teritoriu controlat)r
Grecia, GR-1t5.000ttttiodura de argintr
Germania, GE-2t2.500 (teritoriu de lucru)ttiodura de argintr
tt7.500(teritoriu controlat)r
SUA, US-34t7.740tiodura de argint si gheata uscata