Conceptul de controlling, deşi relativ nou pe piaţa românească, pătrunde în tot mai multe companii. Deciziile intuitive şi riscante nu au ce căuta la departamentul cu acest nume, rolul său fiind de a ajuta managementul să ia decizii pe baza unor analize fundamentate. Experţii în controlling lucrează cu instrumente sofisticate de planificare, cu indicatori de performanţă şi aplică un management al raportării. La Henkel România, controllingul a existat încă de la intra
Conceptul de controlling, deşi relativ nou pe piaţa românească, pătrunde în tot mai multe companii. Deciziile intuitive şi riscante nu au ce căuta la departamentul cu acest nume, rolul său fiind de a ajuta managementul să ia decizii pe baza unor analize fundamentate. Experţii în controlling lucrează cu instrumente sofisticate de planificare, cu indicatori de performanţă şi aplică un management al raportării.
La Henkel România, controllingul a existat încă de la intrarea pe piaţa autohtonă, dar la început această activitate nu era separată de departamentul financiar-contabil. În 1999 însă, managementul companiei a decis să înfiinţeze un departament special, care să se ocupe de această funcţie. „A fost o aliniere la cerinţele de raportare ale grupului, accentuată şi de extinderea activităţii din România, şi de creşterea complexităţii operaţiunilor“, spune Nicolae Olteanu, directorul financiar al companiei.
Iar numărul companiilor care decid să îşi înfiinţeze departamente de controlling este în continuă creştere. „În România există, probabil, o nevoie mai mare de controlling decât în alte ţări, pentru că aici deciziile manageriale se iau rar pe baze solide. Ele se iau mai mult pe baza oportunităţilor de moment sau după instinct“, consideră Anikó Somodi, consultant la firma Horváth & Partners.
Analiza ia locul deciziilor intuitive
Companiile româneşti care doresc să fie competitive şi care se dezvoltă foarte repede au înţeles că operaţiunile devin din ce în ce mai complexe şi că riscul şi sumele pe care trebuie să le investească sunt în creştere. Din această cauză, nevoia de coordonare a diverselor afaceri şi departamente a devenit din ce în ce mai mare. „Pentru a face faţă acestor provocări, companiile au nevoie de instrumente sofisticate de planificare, de indicatori de performanţă specifici domeniului de activitate, de reguli privind costurile indirecte şi preţul de transfer, de un management al raportării. Toate acestea sunt considerate domenii fundamentale de competenţa controllerilor“, spune Anikó Somodi. Într-o companie, controllingul este responsabil de coordonarea planificării şi a raportării, urmăreşte dacă firma implementează corect planul de afaceri şi dacă există devieri de la aşteptări, furnizează informaţii precise şi uşor de înţeles de către manageri. În plus, consiliază managementul în vederea îmbunătăţirii performanţei şi a profitabilităţii afacerii.
„Sistemul de controlling impune un control riguros în toate procesele organizaţiei, nu numai în domeniul financiar, ci şi în cel al vânzărilor, investiţiilor şi al resurselor umane, deoarece numai prin integrarea acestora pot fi înţelese toate cifrele legate de profitabilitatea unei companii“, spune Mihaela Dănălache, managing partner la Ensight Management Consulting.
Activitatea de controlling nu poate fi efectuată eficient de către departamentul de contabilitate, pentru că acesta se concentrează asupra datelor economico-financiare din perioadele trecute şi nu analizează toate corelaţiile dintre diferite departamente.
„Controllingul analizează situaţia actuală, precum şi perspectivele pentru viitor. Cerinţele principale pentru un controller sunt: înţelegerea detaliată a modelului de business, competenţe de comunicare şi prezentare, dar şi o familiarizare cu diferite instrumente de management şi planificare“, spune Anikó Somodi.
Cu toate că acest concept este tot mai necesar, studiile firmelor de consultanţă în management arată că numai 8% din companiile autohtone au înfiinţat deja un departament de controlling. Procentajul este semnificativ mai ridicat în rândul firmelor mari.
Pentru controlling sunt potrivite persoanele care au experienţă în audit, care cunosc conceptele de management şi care au abilităţi de comunicare, pentru că această activitate presupune dialogul cu celelalte departamente ale companiei.